INSP: Ce trebuie să ştie românii care călătoresc în zone cunoscute pentru transmiterea virusului Zika

Conform informaţiilor publicate recent pe site-ul INSP, persoanele care călătoresc în țări cu transmitere locală a virusului Zika (ZIKV) ar trebui să folosească măsuri de protecție personală bazate pe protecția împotriva înțepăturii de țânțari, atât în incinte, cât și în exterior, de la răsăritul soarelui până la apus când este intervalul maxim de activitate al țânțarului vector.

Potrivit informaţiilor date de Institutul Naţional de Sănătate Publică, persoanele care călătoresc în astfel de ţări sunt sfătuite să poarte pantaloni lungi și bluze/cămăși cu mânecă lungă, mai ales în perioada de maximă activitate a țânțarului vector, perioada de repaus/ somn să fie în spații prevăzute cu aer condiționat sau cu mijloace de protecție mecanică, altfel este indicat să se folosească plase de pat pentru țânțari, chiar și în timpul zilei. Totodată, femeile care doresc să rămână însărcinate în perioada următoare, gravidele, persoanele cu boli imune sau cronice severe, cele însoțite de copii mici ar trebui să consulte un medic sau să se adreseze unui cabinet specializat în medicină de călătorie înainte de a pleca în deplasări pentru a primi recomandări privind folosirea repelentelor și alte măsuri preventive.

Călătorii care prezintă simptome compatibile cu infecția cu virus Zika în interval de 3 săptămâni de la întoarcerea dintr-o zonă afectată sunt sfătuiți să se adreseze medicului și să specifice că au călătorit recent în acea zonă.

Femeile însărcinate care au călătorit în zone cu transmitere a virusului Zika ar trebui să specifice acest lucru cu ocazia consultului prenatal, astfel încât să fie evaluate și monitorizate corespunzător.

Infecția cu virus Zika este cauzată de un microorganism din genul Flavivirus, familia Flaviviridae, grupul Spondweni, fiind transmisă prin intermediul țânțarilor, îndeosebi Aedes aegypti. Perioada de incubație variază între 3 și 12 zile după înțepătura unui țânțar infectat, majoritatea infecțiilor fiind asimptomatice (60 — 80%).

Simptomele bolii sunt de obicei ușoare, cu caracter autolimitant în 4—7 zile, fără complicații severe sau decese asociate și cu o rată scăzută de spitalizare. Principalele simptome sunt erupția maculară sau papulară, febră, artralgii, conjunctivită nonpurulentă/ hiperemie conjunctivală, mialgie și cefalee. Erupția maculo-papulară de multe ori apare inițial pe față și apoi se extinde pe tot corpul. Mai puțin frecvent întâlnite sunt durerile retro-orbitare și semnele gastro-intestinale.