NATALITATE ÎN PICAJ Printre factorii care au dus la scăderea natalităţii se numără sărăcia, dar şi lipsa unei politici din partea statului care să încurajeze tinerele mame. Cel mai bun exemplu este alocaţia unui copil, care, în România, se reduce la penibila sumă de 9 euro pe lună, fiind una dintre cele mai mici alocaţii din UE. Prin comparaţie, în Germania, alocaţia este de 184 de euro, în Irlanda – 164 de euro, iar în Suedia – 116 euro. În ultimii doi ani, în România s-au născut cei mai puţini copii din 1990 încoace, spun statisticile oficiale. Astfel, cu o populaţie în scădere, o economie anemică şi o migraţie puternică, România dispare încet-încet de pe hartă, avertizează specialiştii. Faţă de recensământul din 2002, suntem cu două milioane mai puţini, iar sporul natural este tot negativ. De ce nu mai fac românii copii? Problema nu e însă dorinţa, ci faptul că nu au cu ce să-i crească, în condiţiile în care în România nu există politici pro-nataliste, iar alocaţia unui copil se reduce la penibila sumă de 42 de lei, adică 9 euro pe lună, fiind una dintre cele mai mici alocaţii din UE. Prin comparaţie, în Germania, alocaţia este de 184 de euro, în Irlanda – 164 de euro, iar în Suedia – 116 euro.
Argeşul nu face excepţie în acest sens, deşi mai există încă judeţe în ţară care stau binişor în ceea ce priveşte natalitatea, cele mai multe fiind în Moldova. În Argeş însă, din 1990 şi până în prezent, numărul populaţiei între 0 şi 14 ani, copii adică, aproape că s-a înjumătăţit, iar rata generală a fertilităţii a scăzut de la 51,2 copii născuţi vii la mia de femei, în 1990, la numai 33,1 în 2011!

Cele mai fertile argeşence au devenit cele de peste 30 de ani

Potrivit datelor statistice, rata generală de fertilitate a scăzut constant în Argeş: de la 51,2 în 1990 la 39,5 în 1995, 36,8 în 2000, 35,7 în 2005 şi 33,1 în 2011. Grupele de vârstă importante pentru acest capitol, al natalităţii, respectiv 20-24 şi 25-29 de ani, au cunoscut însă o reducere şi mai dramatică. Spre exemplu, în 1990, pe grupa de vârstă 20-24 de ani, rata de fertilitate era de 143,6 copii născuţi vii la o mie de femei, iar în 2011 a scăzut la un sfert, doar 58,4. Pe grupa următoare, 25-29 de ani, una mai propice aducerii pe lume a unui copil, din toarte punctele de vedere, rata s-a redus de la 80,6, imediat după Revoluţie, la 76,4 în 2011, ultimul an pentru care s-au calculat acest tip de date. O singură creştere se remarcă în această perioadă: de la 32,4 la 49,3 pe grupa femeilor de 30-34 de ani, lucru ce se datorează, în principal, vârstei din ce în ce mai înaintate la care româncele ajung să facă copii, atât datorită emancipării, cât şi condiţiilor sociale şi economice.
Un alt indicator, cel referitor la numărul de copii, a fost, şi este în continuare, şi el, în cădere liberă. Imediat după evenimentele din decembrie 1989, Argeşul avea 158.057 copii între 0 şi 14 ani, potrivit statisticilor oficiale. În 1995, numărul scăzuse la 134 de mii, în 2000 –・ erau puţin peste 118 mii, iar în 2005 a scăzut sub 100 de mii, circa 98 de mii. În 2011, cifra se ridica la doar 90 de mii de copii, adică puţin peste jumătate din numărul existent la Revoluţie.

 

Comments

comments

DISTRIBUIȚI