Generalii Argeşului, între mărire şi decădere în istoria României

10,473 views

EPOLEŢI LA NIVEL ÎNALT! În ultimii 100 de ani, Argeşul a dat ţării 11 generali care au avut sau au funcţii de prim rang şi au marcat istoria, fie pozitiv, fie negativ.

De-a lungul ultimelor două secole, Argeşul a dat ţării sute de personalităţi de prim rang în toate domeniile, personalităţi a căror faimă a ajuns să depăşească, în destule cazuri, graniţele ţării. Şi în ceea ce priveşte generalii cu nume, Argeşul stă foarte bine. În ultimul secol, judeţul nostru a dat ţării 11 generali care au sau au avut funcţii de prim rang şi au marcat istoria României, fie pozitiv, fie negativ. Cine sunt cele 11 figuri complexe şi/sau controversate, aflaţi din materialul următor.

Antonescu a fost condamnat la moarte

Ioan Alecu Sion, fost comandant al Diviziei 15 Infanterie în al Doilea Război Mondial. Generalul argeşean s-a născut la 28 septembrie 1890 la Piteşti şi este unul dintre marii eroi ai Argeşului, despre care, din păcate, se vorbeşte prea puţin. În noiembrie 1934 a devenit secretar al Consiliului Superior al Apărării Ţării, iar pe 10 mai 1941 – general de brigadă şi a primit comanda nou-înfiinţatei Divizii 1 Blindate. Pe 1 august 1942 a primit o nouă comandă: Divizia 15 Infanterie, însă pe 24 noiembrie 1942, Ioan Sion a fost rănit în luptele de la Cotul Donului şi a murit. A fost singurul comandant de divizie român ucis pe câmpul de luptă în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.

Ion Victor Antonescu, fost prim-ministru (4 septembrie 1940-23 august 1944).  Născut pe 2 iunie 1882 la Piteşti, Ion Antonescu rămâne, fără dubiu, una dintre personalităţile cele mai complicate şi controversate ale României. Ion Antonescu a fost şeful secţiei de operaţii a Marelui Cartier General al Armatei în Primul Război Mondial, ataşat militar la Londra şi Paris, comandant al Școlii Superioare de Război, şef al Marelui Stat Major şi Ministru de Război, iar din 4 septembrie 1940 până în 23 august 1944 a fost prim-ministru al României şi Conducător al Statului, învestit cu puteri dictatoriale. A fost demis de la conducerea statului de Regele Mihai I prin Actul de la 23 august 1944. La 17 mai 1946 a fost condamnat la moarte pentru crime de război de Tribunalul Poporului din Bucureşti şi la 1 iunie 1946 a fost executat prin împuşcare la închisoarea Jilava.

 

Vasile Milea a comandat reprimarea Revoluţiei Române

Vasile Milea, fost Ministru al Apărării Naţionale (1985-1989).
Născut pe 1 ianuarie 1927 la Lereşti, generalul Vasile Milea rămâne una dintre cele mai controversate figuri ale Revoluţiei din 1989. Înainte de Revoluţie, Milea a îndeplinit funcţiile de şef al Marelui Stat Major al Armatei Române (1980-1985) şi Ministru al Apărării Naţionale (1985-1989). În calitate de Ministru al Apărării, el a comandat reprimarea Revoluţiei din decembrie 1989. În noaptea de 21/22 decembrie 1989, Milea a comandat personal acţiunile militare de reprimare a protestelor din zona Piaţa Universităţii – Hotel Intercontinental. În dimineaţa zilei de 22 decembrie 1989, în jurul orei 9.30, când victoria Revoluţiei devenise limpede şi după o întâlnire cu Nicolae Ceauşescu (la ora 8.00), Vasile Milea s-a sinucis în sediul Comitetului Central al PCR, împuşcându-se cu un pistol în zona inimii.

 

Nicolae Pleşiţă, general torţionar

Nicolae Pleşiţă, fost şef al Direcţiei de Informaţii Externe (1980-1984). Născut pe 16 aprilie 1929 la Curtea de Argeş, Nicolae Pleşiţă a fost general de Securitate şi a condus Direcţia de Informaţii Externe (1980-1984). Pleşiţă şi-a creat o tristă faimă de torţionar şi de om care a reprimat revoltele anticomuniste din munţi. În 1958, Pleşiţă a fost avansat la gradul de căpitan de Securitate şi i s-a conferit decoraţia Steaua RSR, ca răsplată pentru activitatea de combatere a grupurilor de rezistenţă anticomunistă, organizate în munţi. Avansat la gradul de general-locotenent pe 9 mai 1977, Pleşiţă a condus, împreună cu generalul Emil Macri, reprimarea minerilor participanţi la greva minerilor din Valea Jiului din august 1977. Nicolae Pleşiţă a încetat din viaţă la 28 septembrie 2009, în urma unei apoplexii, după ce ultimele trei luni de viaţă şi le-a petrecut într-un sanatoriu al SRI din Bucureşti.

 

Nicolae Berechet, fost Secretar General al Ministerului Administraţiei şi Internelor şi şef al Poliţiei Române. Un alt argeşean cu o carieră la nivel înalt, Nicolae Berechet s-a născut pe 24 martie 1948 la Moşoaia. Pe 6 noiembrie 1997, Nicolae Berechet a fost numit în funcţia de inspector general al Inspectoratului General al Poliţiei Române. A fost eliberat din această funcţie la 26 ianuarie 2001. Nicolae Berechet a fost apoi secretar de Stat pentru logistică în Ministerul Administraţiei şi Internelor în perioada ianuarie 2001 – aprilie 2005. La data de 25 aprilie 2005, chestorul şef de poliţie Nicolae Berechet a fost numit în funcţia de Secretar General al Ministerului Administraţiei şi Internelor. Berechet a fost trecut în rezervă, prin decret prezidenţial, pe 23 iulie 2008.

 

Anghel Andreescu a oprit marşul minerilor spre Bucureşti

Anghel Andreescu, fost Secretar de Stat în Ministerul Administraţiei şi Internelor, director SPP şi comandant al Jandarmeriei Române. Născut pe 5 septembrie 1950 la Valea Iaşului, Anghel Andreescu a îndeplinit, de-a lungul carierei sale, mai multe funcţii extrem de importante. În timpul Mineriadei din ianuarie 1999, deoarece generalul Stan Stângaciu nu reuşise să elaboreze un plan de acţiune care să oprească la Costeşti înaintarea minerilor lui Miron Cozma, generalul Anghel Andreescu a fost numit în funcţia de comandant al Jandarmeriei Române (1999-2001) pentru a gestiona acest moment de criză. Astfel, el a devenit cunoscut prin faptul că, în calitate de şef al Jandarmeriei Române, a reuşit să blocheze marşul minerilor spre Bucureşti, în celebra bătălie de la Stoeneşti. Ca detaliu de culoare, Anghel Andreescu este şi naşul de cununie al actualului director al SPP, generalul Pahonţu.

 

Mihai Chiriţă, fost şef al operaţiunilor în cadrul coaliţiei militare internaţionale din Irak. O figură extrem de controversată, general-maiorul (r) Mihai Chiriţă s-a născut la 13 iunie 1955 în comuna Nucşoara. La sfârşitul anului 2010, a fost arestat într-un răsunător scandal de corupţie, împreună cu generalul Ion Marian. Conform procurorilor, cei doi ar fi ajutat mai mulţi candidaţi să intre la Şcoala de Aplicaţie de la Piteşti, după ce le-ar fi cerut bani. Potrivit procurorilor, generalii ar fi cerut o mită de 80.000 de euro. În orice caz, a fost un scandal care a pus capăt unei cariere de top. La 1 mai 2005, Mihai Chiriţă  a şi devenit comandant al Şcolii de Aplicaţii pentru Unităţi de Luptă „Mihai Viteazul” şi al Garnizoanei Piteşti, iar la sfârşitul lui mai 2008, generalul Mihai Chiriţă a fost numit şeful operaţiunilor în cadrul coaliţiei militare internaţionale din Irak, devenind practic al treilea om ca importanţă în acel teatru de luptă. După întoarcerea în ţară, a devenit şeful Direcţiei Doctrină şi Instrucţie din cadrul MApN şi a fost avansat la gradul de general maior (două stele).

 

Viorel Bârloiu, secretar al CSAT (2001-2006). Născut în 1951 la Rucăr, generalul Viorel Bârloiu a îndeplinit funcţia de consilier de stat la Departamentul Securităţii Naţionale şi secretar al CSAT (1 iunie 2001- 6 ianuarie 2006). În acest interval, a fost înaintat la gradul de general-locotenent (cu 3 stele) la 1 iunie 2003 şi apoi la gradul de general cu patru stele, începând cu data de 1 decembrie 2004, când a fost trecut în rezervă. În decembrie 2005, generalul Viorel Bârloiu, secretarul CSAT, a fost acuzat de consilierul prezidenţial Claudiu Săftoiu de intoxicare a opiniei publice, prin furnizarea către presă a unui proiect, deja respins, de modificare a legislaţiei siguranţei naţionale. Prin acel proiect, se urmărea introducerea în noua structură a CSAT a preşedintelui Senatului ca prim-vicepreşedinte al Consiliului, detronând poziţia premierului de al doilea om în această structură. Ca urmare a acestui scandal, Viorel Bârloiu a demisionat din funcţie, la data de 6 ianuarie 2006.

Patru generali de top

Ion Oprişor, secretar al CSAT (20 noiembrie 2006 – în prezent). General-locotenentul Ion Oprişor, originar din comuna Recea, este omul care a lucrat în Administraţia Prezidenţială atât sub mandatul lui Ion Iliescu, cât şi sub cel al lui Traian Băsescu. Totodată, Ion Oprişor este singurul argeşean care lucrează şi în prezent la Cotroceni, fiind secretar al CSAT (Consiliul Suprem de Apărare a Ţării) din 20 noiembrie 2006.

Dan Ghica – Radu, locţiitor al şefului Statului Major General (ianuarie 2011 – în prezent).  Născut pe 13 septembrie 1955 la Topoloveni, general-locotenentul Dan Ghica – Radu este locţiitor al şefului Statului Major General din ianuarie 2011 şi are mari şanse – având în vedere experienţa sa foarte bogată – ca în 2015, când i se termină actualul mandat, să devină şef al Statului Major General.

Valeriu Nicuţ, locţiitor al Şefului Statului Major General pentru operaţii şi instrucţie (30 martie 2009 – în prezent).  Născut pe 17 noiembrie 1955 la Domneşti, general-locotenentul Valeriu Nicuţ este locţiitor al Şefului Statului Major General pentru operaţii şi instrucţie din 30 martie 2009, înainte de această funcţie fiind şi director adjunct pentru conducere operaţională în Statul Major General. Între iunie 2001 şi martie 2004, a deţinut o funcţie importantă în cadrul Alianţiei Nord-Atlantice, fiind şeful secţiei Parteneriat din Divizia Cooperare şi Securitate Regională din cadrul Statului Major Militar Internaţional la Cartierul General al NATO de la Bruxelles.

Lucian-Silvan Pahonţu, directorul SPP (7 decembrie 2005 – în prezent). Cel mai longeviv general argeşean într-o funcţie de prim rang, Lucian Pahonţu s-a născut pe 2 noiembrie 1964 în Lereşti şi este director al Serviciului de Protecţie şi Pază (SPP) din 7 decembrie 2005. Unul dintre oamenii de mare încredere ai preşedintelui Băsescu, Lucian Pahonţu a îndeplinit funcţiile de Şef de Stat Major la Brigada 11 Mobilă Jandarmi Bucureşti (1999-2002) şi comandant al Brigăzii Speciale de Intervenţie a Jandarmeriei „Vlad Țepeş” (2002-2005). A fost avansat la gradul de general de brigadă (cu o stea) la 1 decembrie 2003. A fost înaintat ulterior la gradul de general-maior (cu 2 stele) şi la cel de general-locotenent (cu 3 stele), la 25 aprilie 2008.

Comments

comments