CONTROVERSĂ Aurelian Bondrea, fondatorul Universităţii „Spiru Haret”, a lucrat, până în 1960, ca activist la Secţia propagandă şi agitaţie a Comitetului Regional de Partid Piteşti, a fost ziarist la „Secera şi ciocanul”, iar acum conduce cea mai mare universitate din Europa, supranumită şi „fabrica de diplome”. A doua mare universitate din lume, cu peste 300.000 de studenţi (pe locul I fiind Universitatea Islamică Azad din Iran, cu 1,3 milioane de studenţi), Universitatea „Spiru Haret” a fost implicată, în ultimii ani, în mai multe scandaluri. Deşi a fost acreditată de către Consiliul Naţional al Evaluării Academice încă din 2002, în ultimii ani numeroase specializări au rămas fără acreditare. De altfel, la ora actuală nici Centrul Piteşti de la „Spiru Haret” nu este acreditat, singura specializare din Argeş cu acte în regulă fiind Facultatea de Finanţe şi Contabilitate de la Câmpulung Muscel (strada Traian nr. 223), unde, conform cifrelor furnizate de către universitate, sunt 1.000 de studenţi. Aurelian Bondrea, alături de mulţi alţi culturnici comunişti – unii dintre ei aflaţi acum pe statele de plată ale Universităţii „Spiru Haret” – ilustrează perfect procesul de reconversie academică de după 1989 a foştilor activişti, despre care vorbeşte Mihai Dinu Gheorghiu în cartea „Intelectualii în câmpul puterii”. Acest element din biografia lui Bondrea, care, în „Epoca de aur”, a condus, printre altele, Comisia Superioară de Diplome şi Doctorate din Ministerul Învăţământului, explică uşurinţa cu care acesta a dezvoltat, după 1989, o adevărată industrie a diplomelor universitare, eliberate pe bandă rulantă.

După a fost redactor la ziarul „Secera şi ciocanul”, Aurelian Bondrea a fost ales secretar al Comitetului municipal de partid Piteşti

În ultimele zile, fondatorul Universităţii „Spiru Haret”, fostul rector (1997-2010) Aurelian Bondrea este implicat într-un scandal mediatizat şi de prestigiosul ziar german SPIEGEL. Unul dintre cei mai apreciaţi români, omul de cultură Andrei Pleşu, îl atacă  puternic pe Aurelian Gh. Bondrea, de pe urma căruia a avut mult de suferit înainte de 1989 din cauza şicanelor repetate ale acestuia, un înfocat activist comunist şi apropiat al Elenei Ceauşescu. Pleşu se miră cum „supravieţuiesc un om precum Bondrea şi universitatea sa şi de unde a avut acesta bani să creeze Fundaţia „România de Mâine” şi, ulterior, Universitatea «Spiru Haret»”.
Parcurgând dosarul din arhivele fostului CC al PCR, aflăm că Aurelian Bondrea îşi datorează în bună măsură cariera comunistă şi postcomunistă activităţii pe care a avut-o la Piteşti, timp de mai mulţi ani. După cum scrie dintr-o notă din 5 februarie 1976 a PCR, notă aflată în dosarul de cadre al lui Bondrea, „după 23 August 1944 a activat în U.T.C., iar în 1946 a devenit membru de partid, fiindu-i încredinţate ulterior diferite sarcini de răspundere şi participând la acţiunile întreprinse de partid. În 1951 a urmat trei luni un curs de partid de pe lângă Comitetul regional P.C.R. Vâlcea, după care, timp de doi ani, a fost redactor la ziarul „Secera şi ciocanul”, editat de Comitetul regional P.C.R. Piteşti”. De fapt, Piteştiul a fost motorul care i-a accelerat cariera comunistă, după cum se spune în aceeaşi notă: „În 1953 a urmat cursul de lectori de pe lângă Şcoala de ştiinţe sociale „A.A. Jdanov”, obţinând calificative foarte bune. După absolvire, a lucrat până în 1960 ca activist la Secţia propagandă şi agitaţie a Comitetului regional de partid Piteşti. În munca de activist de partid a dovedit pricepere, putere de muncă, o bună pregătire politică şi ideologică. În această perioadă, a urmat cursurile fără frecvenţă ale Şcolii superioare de partid „Ştefan Gheorghiu”, iar, în urma unor examene de diferenţă, a obţinut diploma de profesor de filozofie. În 1968, cu prilejul adoptării noii structuri administrativ-teritoriale a ţării, a fost ales secretar al Comitetului municipal de partid Piteşti. La sfârşitul aceluiaşi an, a revenit în Bucureşti, ocupând prin concurs postul de lector la catedra de sociologie a Universităţii”. Acum, la mai bine de 20 de ani de la căderea comunismului, fostul activist de partid format la Piteşti a ajuns să conducă netulburat de nimeni o universitate care produce foarte mult din punct de vedere cantitativ şi mult prea puţin, calitativ. O „fabrică de diplome”, care dovedeşte încă o dată că România este ţara tuturor posibilităţilor…negative.

Comments

comments

DISTRIBUIȚI