Din cauza vremii, zona Muscelului a rămas fără pic de ţuică anul acesta

tuicaFără a fi marcă înregistrată, ţuica este, fără doar şi poate, mândria oricărui ţăran din Muscel. Un an fără ţuică reprezintă o adevărată dramă pentru un bun gospodar, dar cum producţia de prune depinde de mulţi factori, în special naturali, anul acesta ploile şi vremea rece au distrus ceea ce ar fi trebuit să fie materia primă pentru băutura servită oaspeţilor la tăierea porcului, la coasă şi la vremuri de sărbătoare sau chef. Cine a fost gospodar şi a păstrat, deţine de anul trecut, sau de mai mulţi ani, licoarea miraculoasă căutată de turişti mai ceva ca pâinea caldă. Temperaturile din acest an au afectat nu numai livezile de pomi fructiferi, dar şi întreaga recoltă. Singura care creşte este iarba, atingând înălţimi demne de Cartea Recordurilor, astfel că, în loc de ţuică, în compensaţie, Dumnezeu a dat… lapte.

Din cauza vremii, albinele nu şi-au făcut treaba la Poienarii de Muscel

Întrebat cum stau localnicii din Poienarii de Muscel la capitolul prune, primarul Ion Banzea ne-­a răspuns foarte documentat, aşa cum trebuie să fie orice agricultor care deţine cunoştinţe, nu din cărţile de specialitate, ci direct de la faţa locului. Cu siguranţă, dacă localnicii nu vor avea parte de ţuică, de lapte nu vor duce lipsă, un înlocuitor echitabil din punctul său de vedere. „Din cauza vremii, din cauza ploilor, albinele nu şi-au făcut polenizarea, deci nu şi-au făcut treaba. Vremea rece şi ploaie multă…Faţă de alţi ani, stăm foarte rău. Anul acesta nu a rămas nici un sfert de producţie. Au fost zone unde a fost mult mai frig, au fost curenţii aceştia reci şi pomii au avut de suferit. La cei care au apucat să înflorească, cum sunt merii, a mai rămas ceva. Niciodată însă nu am avut atâta vegetaţie pe izlaz. Vom avea lapte în loc de ţuică. Şi e mai bine. Unii au mai păstrat din anii anteriori, care au fost gospodari; care nu, mai beau şi apă”, ne-­a spus edilul.

„Mai bem şi apă, iar la tăierea porcului găsim noi o litră de ţuică pe undeva”

Pauză de prune este şi la Bughea de Jos, o altă comună afectată de capriciile naturii din această vară şi, bineînţeles, de imposibilitatea albinelor de a­-şi face treaba. „La noi e pauză la prune. Deloc nu sunt la noi, nici să gustăm. Şi merele sunt foarte puţine. Le-au prins frigul, ploile: anul acesta, din şase luni, patru a plouat. Cartofii s­-au făcut destul de bine şi au început să se înnegrească. Nu ştiu în alte părţi cum o fi, dar am înţeles că şi în Dâmboviţa s-­a ales praful. Mai bem şi apă, iar, la tăierea porcului, găsim noi o litră de ţuică pe undeva”, ne-­a declarat primarul Gheorghe Sanda.

Grindina şi furtunile au distrus totul la Cetăţeni şi Coşeşti

La Cetăţeni, mai ales în zona deluroasă din satul Lăicăi, producţia agricolă de orice fel este 90% compromisă. De vină este grindina abătută acum o săptămână, în strat de aproape 10 cm grosime. Primarul Ioan Toader ne-­a spus că aşa ceva nu s­-a mai pomenit în comuna pe care o păstoreşte. Cel puţin bătrânii localităţii nu au avut parte de asemenea calamităţi naturale. „A fost perioadă rece atunci când au fost pomii în floare, iar producţia de mere a fost slabă, distrusă în proporţie de 90% după grindina de sâmbătă. Am depus la Direcţia Agricolă un proces verbal de calamitate. Sperăm să-­i scutească de impozitul pe venitul agricol pe cei care trebuie să-l plătească. Oamenii ne întreabă pentru ce să plătească impozitul pe venitul agricol, din moment ce n-au venit. Am şi eu o vârstă, dar i-am întrebat pe cei mai în vârstă şi nu şi-au amintit să avem vreodată în Cetăţeni grindină aşa cum a căzut acum”.
Şi la Coşeşti, o comună renumită pentru „Festivalul ţuicii”, lucrurile stau prost în ce priveşte producţia de prune şi fructe, în general. Vremea capricioasă a distrus în proporţie de 80% recolta de prune, iar producătorii nu cred că vor mai avea cu ce să dea drumul la renumitele povarne în care prepară renumita „ţuică de Coşeşti”.
Marea durere a celor din zona de Muscel este că ţuica reprezenta una dintre principalele surse de venit pe care anul acesta au pierdut­-o.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.