DEZASTRU POMICOL! Argeşul a pierdut 8.000 de hectare de livezi

Rafturile supermarketurilor sunt pline de fructe frumoase, cu un aspect perfect, însă majoritatea fără vreun pic de gust. Asta deoarece, multe dintre ele sunt aduse din import.

Fructele românești sunt aproape inexistente în supermarketuri, iar singurele locuri în care le mai găsim la vânzare sunt piețele.

În 1990 România avea 124 de milioane de pomi fructiferi, iar astăzi numărul lor s-a redus la circa 75 de milioane. Dacă în 1990 România avea 231.000 de hectare de livezi pe rod, în ultimii 34 de ani au dispărut aproape 100.000 de hectare de livezi, ceea ce face ca pe mai puţin de unu la sută din suprafaţa agricolă să se practice pomicultura.

Și în Argeș situația este una dezastruoasă. În ultimii 34 de ani, suprafeţele cu livezi s-au redus în toate judeţele, însă cea mai mare pierdere s-a înregistrat în Argeş.

În Argeş, din 1990 şi până astăzi, au dispărut aproape 8.000 de hectare. Pentru a fi şi mai clar acest dezastru pomicol, în 1990, existau în judeţul nostru 29.028 hectare. La o diferenţă foarte mică în topul dispariţiilor suprafeţelor de livezi, Argeşul este urmat de Vâlcea, Bihor şi Prahova. Deşi am pierdut 8.000 de hectare, Argeşul continuă să ocupe primul loc în ţară în ceea ce priveşte suprafeţele de livezi.

„Au scos merii şi-au pus porumb”

Despre cum au dispărut cele 8.000 de hectare de livezi din judeţ, am stat de vorbă cu preşedintele Societăţii Naţionale a Pomicultorilor din România, dr. inginer Ilarie Isac: „Practic, din Argeş au dispărut livezile de măr. Aceste livezi erau puse pe terenuri mai plane, iar după 1990, când oamenii şi-au luat terenurile de la CAP, au scos pomii şi au plantat terenul cu porumb şi cartofi. Au ales varianta mai ieftină şi cu rezultate mai rapide, căci porumbul îl culegi în acelaşi an în care îl plantezi, pe când la o livadă trebui să aplici o anumită tehnologie. Asta deşi o livadă îţi aduce profituri mult mai mari. Aşa au dispărut livezile de măr de pe drumul spre Câmpulung, în zona Stâlpeni sau Mihăeşti. Trebuie spus că şi înainte de 1989 Argeşul a fost judeţul cu cele mai mari livezi din ţară. În 1979, aveam 57.000 de hectare de livezi, iar, prin 1988, a scăzut la vreo 35.000 de hectare, pentru că unele erau plantate forţat, în locuri nespecifice, cum ar fi la marginile pădurilor şi au fost acaparate de acestea. Din păcate, şi azi avem multe livezi neîngrijite! Dar trebuie să spun că avem şi livezi extraordinare, care le aduc venituri substanţiale celor care le deţin”, ne-a declarat unul dintre cei mai mari specialişti în domeniul pomicol din judeţ, dar şi din ţară.

74% din plantanţii sunt îmbătrânite

Majoritatea plantaţiilor pomicole sunt îmbătrânite, cu vârste mai mari de 25 ani, cu potenţial productiv redus, în declin sau abandonate. Încadrarea pe grupe de vârstă indică faptul că din totalul suprafeţei cu plantaţii pomicole circa 74 % sunt plantaţii cu vârsta mai mare de 25 ani, circa 19% sunt plantaţii cu vârsta cuprinsă între 10-25 ani şi doar 7 % sunt plantaţii cu vârsta cuprinsă între 1-10 ani, arată statisticile Ministerului Agriculturii.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.