Deputatul Remus Cernea a depus o iniţiativă legislativă la Parlament prin care elevilor care au împlinit vârsta de 14 ani să li se permită să aibă o opţiune personală în ceea ce priveşte ora de religie.
El consideră că astfel se pune de acord regulamentul aplicabil în acest moment în învăţământ cu prevederile Codului Civil, care spune că elevii pot face acest lucru singuri la respectiva vârstă.
”Înscrierea elevului pentru a frecventa orele de religie se face prin cerere scrisă a elevului care a împlinit 14 ani, respectiv a părintelui sau a tutorelui legal instituit pentru elevul care nu a împlinit acea vârstă. Schimbarea acestei opţiuni se face tot prin cerere scrisă a elevului care a împlinit 14 ani, respectiv a părintelui sau a tutorelui legal instituit pentru elevul care nu a împlinit acea vârstă. În cazul în care elevul nu frecventează orele de religie, situaţia şcolară se încheie fără disciplina Religie. În mod similar se procedează şi pentru elevul căruia, din motive obiective, nu i s-au asigurat condiţiile pentru frecventarea orelor la această disciplină”, se arată în proiectul de lege depus de Remus Cernea la Camera Deputaţilor şi aflat în consultare publică.
În varianta actuală a Legii educaţiei, doar elevii majori au dreptul la opţiune personală. Pentru elevii minori, această opţiune este asigurată de către părinţi.
”În Codul Civil, la articolul 491, punctul II, este stipulat clar că tinerii de 14 ani îşi aleg singuri religia. În acest moment, la orele de religie din învăţământul românesc, religia este prezentată în mod confesional, adică se prezintă un cult anume, o credinţă anume. Asta înseamnă că prezenţa la ora de religie este legată şi de anumite convingeri religioase, în sensul de asumare a acelui cult. Dacă religia s-ar preda în mod neconfesional, deci în mod neutru, această discuţie nu ar mai avea sens. Predându-se în mod confesional este limpede că Legea educaţiei trebuie pusă în acord cu Codul Civil, astfel încât elevii care au împlinit vârsta de 14 ani să semneze ei acea notificare către şcoală că doresc să urmeze ora de religie, nu părinţii lor. Dacă lăsăm pe umerii părinţilor, aşa cum prevede acum Legea educaţiei, am putea avea situaţia neplăcută în care un elev de 14 ani care vrea să meargă la orele de religie ortodoxă să aibă părinţi atei, care refuză să-i permită să participe la ora de religie. Putem avea situaţii inverse: adolescenţi de 14-15 ani care nu au credinţă religioasă sau au alte credinţe religioase faţă de părinţii lor, în timp ce părinţii semnează hârtia prin care îi obligă să meargă la ora de religie pe care o împărtăşesc ei, nu tânărul”, a declarat deputatul.
