Unul dintre cei mai activi parlamentari argeşeni, deputatul USL Mircea Drăghici, face o radiografie clară a limitării numărului de parlamentari, explicând şi avantajele care ar decurge în urma acestui demers: Salut propunerea Uniunii Social Liberale privind modificarea legislaţiei electorale, atât în ceea ce priveşte limitarea numărului de parlamentari la 300 de deputaţi şi 100 de senatori, cât şi diferenţierea clară a atribuţiilor celor două Camere. În opinia mea, dacă cele două Camere sunt alese în acelaşi moment, pentru aceeaşi durată şi de aceeaşi manieră, ceea ce comportă acelaşi tip de sufragiu, acelaşi mod de scrutin şi acelaşi corp electoral, exprimă acelaşi interes, au aceeaşi compoziţie şi, în consecinţă, divizarea Parlamentului în două Camere este inutilă. Astfel, propunerea USL vizează tocmai o schimbare de acest fel, astfel încât modul de alegere al senatorilor şi deputaţilor să fie diferit, iar atribuţiile celor două Camere să fie separate. USL propune ca cei 300 de deputaţi să fie aleşi în baza unui vot proporţional având atribuţii ce ţin de buget şi de legile principale, iar cei 100 de senatori să fie aleşi uninominal pe baza reprezentării judeþelor şi a regiunilor şi să aibă ca atribuţii dezvoltarea regională, politica externă şi cea de apărare. Există mai multe motive pentru care susţin un Parlament bicameral în favoarea unuia unicameral. În primul rând, un legislativ bicameral împiedică formarea unei tiranii a majorităţii şi aduce ponderare în activitatea legislativă, temperând avântul primei Camere. Totuşi, pentru a ne bucura de avantajele unui sistem bicameral, care să ne apare de abuzurile de putere, este obligatoriu ca cele două Camere ale Parlamentului să fie diferite, exact cum propune USL. O a doua Cameră care să reflecte şi exprime vocea primei Camere este considerată o absurditate imensă. Un avantaj al Parlamentului bicameral este că asigură o calitate sporită a actului legislativ. Mai mult, trebuie să precizez că în România există o lungă tradiţie a bicameralismului. În Constituţia din 1866 este precizat faptul că puterea legislativă se exercită colectiv de către Domn şi Reprezentanţa Naţională. Aceasta se împărţea în două adunări: Senatul şi Adunarea Deputaţilor. De asemenea, în Constituţia din 1923 este menţinută structura bicamerală a legislativului. O schimbare în ceea ce priveşte structura legislativă din România este cu siguranţă necesară. Este important să existe o schimbare în ceea ce priveşte structura şi funcţiile celor două Camere, modul de recrutare al membrilor sau durata mandatului. Mai mult, aşa cum există şi în alte state europene, Senatul ar putea reprezenta anumite colectivităţi sau regiuni”.

Comments

comments

DISTRIBUIȚI