Condamnări, incompatibilităţi, demiteri, demisii şi schimbări, anul 2013 a fost unul în care administraţia publică judeţeană a fost decimată en-gros! Valul justiţiei sau a pseudo-justiţiei pe care o făcea Agenţia Naţională de Integritate în ce priveşte edilii locali, a lovit Argeşul mai ceva ca un tsunami. Mai nou, prin recenta modificare adusă Codului Penal, deputaţii i-a scăpat pe aleşii locali de coşmarul numit ANI, ba, mai mult: ”Miza este să se dea liber la furat din banii publici”, a comentat situaţia şeful ANI Horia Georgescu, invitat la Gândul LIVE. Zgomotul în jurul modificării Codului Penal în sensul instituirii unei superimunităţi pentru parlamentari prin scoaterea lor din categoria funcţionarilor publici a aruncat în plan secund o altă schimbare făcută de deputaţi pe şest şi a cărei miză este mult mai mare. Mai exact, printr-o a doua lege de modificare a Codului penal, trecută cu 266 de voturi pentru şi 32 împotrivă, deputaţii au redefinit conflictul de interese, astfel încât aleşii locali – primari, consilieri sau şefi de Consilii Judeţene, dar şi miniştrii să scape de răspundere penală atunci când, folosindu-se de funcţia lor, iau o decizie în avantajul lor sau al familiilor. Mai concret, este vorba, în principal, de atribuirea de contracte din bani publici, pentru care nu vor mai fi obligaţi să dea nicio explicaţie, pentru că au fost excluşi din categoriile care intră sub incidenţa conflictului de interese sub paravanul emiterii, aprobării sau adoptării actelor administrative.

Modificarea controversată vizează articolul 253 din Codul Penal. Forma modificată

Conflictul de interese – Fapta persoanei care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu ce rezultă dintr-un contract de muncă şi o fişă a postului semnate cu o instituţie dintre cele prevăzute la art. 145 şi care îndeplineşte un act prin care s-a realizat, direct sau indirect, un folos material necuvenit, pentru sine, soţul său, o rudă ori un fin până la gradul II inclusiv, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă şi interzicerea dreptului de a ocupa funcţia publică de care s-a folosit la săvârşirea faptei pentru o durată de maximum 3 ani, calculată începând cu data săvârşirii faptei.
Astfel, încă de la definirea conflictului de interese în Codul penal, deputaţii au instituit două condiţii cumulative pentru a intra sub incidenţa acestei prevederi, fapt care îi exclude din start pe reprezentanţii administraţiei. Potrivit noilor prevederi, pentru a fi acuzată de conflict de interese, persoana în cauză trebuie să-şi exercite atribuţiile de serviciu în baza unui contract de muncă şi a unei fişe a postului semnate cu o instituţie publică. Or, în cazul miniştrilor sau aleşilor locali, exercitarea atribuţiilor de serviciu nu rezultă dintr-un contract de muncă. Astfel, ei ar fi putut fi traşi la răspundere dacă în loc de ”şi o fişă a postului” formularea era ”sau o fişă a postului”. În al doilea rând, prin introducerea unui nou alineat, reprezentanţii administraţiei sunt eliminaţi total din categoria celor care pot fi acuzaţi penal de conflict de interese. Potrivit noii formulări. ”Dispoziţiile alin. (1) (referitor la conflictul de interese n.r.) nu se aplică în cazul emiterii, aprobării, adoptării sau semnării actelor normative sau administrative, precum şi în cazul încheierii unui act sau a luării unei hotărâri care să privească creaţia, dezvoltarea, pregătirea ştiinţifică,  artistică,literară, profesională”. Or, orice act emis de o autoritate administrativă este un act administrativ – ordinele miniştrilor, hotărârile consiliilor locale şi judeţene sau dispoziţiile primarilor. De asemenea, încheierea unui contract este tot un act administrativ în care autoritatea publică locală/centrală este una dintre părţi. De asemenea, sintagma ”dezvoltarea”  poate fi interpretată în sensul oricărei achiziţii a administraţiei locale sau centrale/minister.

8 edili argeşeni dintr-un foc!

În februarie anul acesta, Agenția Națională de Integritate (ANI) a constatat că 8 primari și viceprimari argeşeni sunt incompatibili sau în conflict de interese, fiindcă erau şi administratori ori comercianți persoane fizice autorizate: Florin Maria – comuna Uda, Eugen Liviu Poșircă – primar Vulturești, Vasile Dina – Valea Danului, Liviu Florian Năstase – Căteasca, Laurențiu Soare -viceprimar Godeni, Nicolae Băjan – viceprimar Morărești, Marian Toader –viceprimar Lerești și Marian Vochin – viceprimar comuna Mozăceni. Toţi cei vizaţi au sau au avut activităţi comerciale, cu preponderenţă agricole, nu au făcut afaceri cu statul şi cel mult au avut un simplu PFA. Când ANI i-a declarat incompatibili, cei mai mulţi au atacat raportul de evaluare la instanţa de contencios administrativ.

Primarul din Suseni, incompatibil şi el!

În aprilie 2013, în ANI l-a declarat incompatibil şi pe primarul comunei Suseni, Radu Doru, deschizând seria deciziilor  în care edilii au fost taxaţi pentru că, potrivit unei legii, au reprezentat comuna într-o funcţie, în timp ce altă lege interzice acest lucru. Astfel, Radu Doru a fost declarat incomapatibil pentru că ar fi ocupat, simultan, începând cu data de 22 septembrie 2010, atât funcţia de primar, cât şi cea de reprezentant al comunei în cadrul Adunării Generale a Acţionarilor de la SC Edil Expert Publiserv Suseni SRL.   

PP-DD-istl Benonie de la Aninoasa, incompatibil pentru PF-ul soţiei

Următorul intrat în vizorul ANI a fost primarul din Aninoasa, Ştefan Benonie (PP-DD), care, potrivit instutiţiei respective,  s-a aflat în stare de incompatibilitate în perioada 14 iunie 2012-12 februarie 2013 deoarece a deţinut simultan funcţia de primar şi calitatea de comerciant persoană fizică în cadrul Întreprinderii Individuale Ştefan Benonie. Benonie însă a contestat decizia şi a a explicat că nu are nicio problemă, soţia sa fiind cea care a avut un PFA , nu el. Iar pe acea vreme era consilier local, nu primar.

Consilierul Dorin Mărăşoiu riscă să îşi piardă mandatul

Pe 19 octombrie ANI a lovit din nou, în consilierul  judeţean Dorin Mărăşoiu (PSD). Conform ANI, Mărăşoiu s-ar fi aflat în stare de incompatibilitate în perioada 7 iunie-12 august 2011 (atunci nu era consilier judeţean), întrucât a deţinut simultan funcţia publică de şef la Biroul Inspecţia Silvică Argeş şi, respectiv, de administrator al SC Ocol Silvic Privat Stejarii Muscelului SRL, din Argeş. Evident, el a avut posibilitatea să conteste în justiţie concluzia inspectorilor de integritate. Procesul nu s-a judecat încă, dar dacă instanţa va decide că ANI are dreptate, Mărăşoiu îşi va pierde funcţia de consilier judeţean.

Pendiuc şi Ionică, cercetaţi de ANI

Printre primarii şi viceprimarii care ar fi făcut parte din adunări generale ale acţionarilor sau asociaţii de dezvoltare comunitară, socotit incompatibilitate,  deşi alte legi spun că acest lucru este posibil se numără şi Tudor Pendiuc. El e că ar fi făcut parte din AGA de la SC Salpitflor Green SA. Primarul a susţinut însă că la înfiinţarea societăţii a fost comisă o eroare care a fost remediată ulterior, el nefăcând niciodată parte din respectiva AGA, motiv pentru care nu-şi face probleme. Şi viceprimarul Cornel Ionică face subiectul unor verificări ale ANI, într-o speţă asemănătoare. ANI a declanşat verificările celor doi în septembrie.
Şi Nicolescu a fost acuzat de ANI de conflict de interese. De asemenea şi preşedintele CJ Argeş, Constantin Nicolescu, a fost acuzat de ANI de conflict de interese deoarece a semnat contracte comerciale în calitate de şef al instituţiei cu firme pe care le deţinea el sau membrii ai familiei.

Comments

comments

DISTRIBUIȚI