De sărbătoarea Schimbării la faţă, cine se roagă cu crediţă poate scăpa de patimi precum beţia şi fumatul

Pe data de 6 august, creştinii ortodocşi şi catolici sărbătoresc Schimbarea la Faţă, una dintre cele mai mari sărbători religioase, evocând momentul în care apostolii Mântuitorului, aflaţi pe muntele Tabor, s-au convins că acesta nu este doar un prooroc al lui Dumnezeu, ci însuşi fiul lui Dumnezeu.

 

Din punct de vedere religios, Schimbarea la Faţă a Mântuitorului reprezintă data la care Iisus, împreună cu trei dintre mucenicii cei mai apropiaţi, Petru, Iacob şi Ioan, a urcat pe muntele Tabor ca să se roage.

Aici, apostolii au fost învăluiţi într-un nor de lumină, în timp ce Iisus se ruga, iar apoi au auzit un glas care le-a spus: „Acesta este Fiul Meu Cel iubit, în Care am binevoit; pe Acesta ascultaţi-L” (Matei 17, 5). Isus le-a poruncit celor trei să nu dezvăluie nimănui nimic din cele văzute şi auzite, până după Învierea Sa din morţi.

Dincolo de simbolistica religioasă a sărbătorii, în popor există şi o mulţime de tradiţii şi obiceiuri care s-au păstrat de-a lungul timpului. 

Se spune că aceia care nu ţin această sărbătoare vor fi uscaţi şi gălbejiţi ca florile care de acum încep să se veştejească. Cine spală haine în această zi va fi năpădit de păduchi şi ploşnite. Fetelor care se spală în această zi nu le mai creşte părul, aşa cum nu mai creşte iarba. Despre oamenii care nu-şi văd umbra capului la răsăritul soarelui, în dimineaţa zilei, se spune că vor muri până la sfârşitul anului.

În această zi, nu este bine să te cerţi cu nimeni şi nici să fii certat de către cineva, ca aşa vei fi tot anul. Oamenii care se roagă în această zi să scape de o patimă (beţie, tutun, preacurvie, etc.) sigur vor fi vindecaţi. Femeile însărcinate, dacă vor ţine această zi, vor avea o naştere uşoara şi copii sănătoşi.

O veche superstiţie spune că nu e bine să te mai scalzi în apele repezi de munte, că apele se răcesc, iar cerbii vin să le spurce şi creşte riscul îmbolnavirilor. Tot de acum este bine să nu se mai doarmă afară. 

În această perioadă se sfinţesc grădinile, boabele de grâu pentru semănat şi recoltele. Credincioşii duc la biserică prinoase din roadele pe care le au pentru a fi binecuvântate de preot şi împărţite celor sărmani.

Tot în acestă zi, tradiţia populară aminteşte că este bine să evitam călătoriile, chiar şi pe distanţe scurte, pentru că exista riscul să rătăcim drumul spre casă. În acest caz, putem să ne întoarcem doar în anul viitor, odată cu venirea berzelor. 

Viii nu trebuie să-i uite nici pe cei trecuţi la cele veşnice, ci să facă pomană în amintirea şi pentru sufletul acestora.

De „Schimbarea la Faţa”, este dezlegare la peşte, vin şi untdelemn. La biserică, credincioşii vin cu struguri care, după ce sunt binecuvantaţi, se împart.