Miercuri, la Curtea de Apel Piteşti, a avut loc un nou termen al procesului privind contestaţia în anulare depusă de preşedintele Klaus Iohannis, după ce familia prezidenţială a pierdut, definitiv, una dintre casele din centrul Sibiului pe motiv că au obţinut-o cu acte false.

Instanţa de la PIteşti a rămas în pronunţare, care se va da pe 22 februarie.

Judecarea contestaţiei a fost puţin întârziată din cauza necesităţii stabilirii aspectelor privind calitatea de moştenitor al soacrei preşedintelui, Georgeta Lăzurcă, care era parte în în proces înainte de decesul survenit în toamna anului trecut. Deşi avocaţii preşedintelui au încercat să mai amâne încă pronunţarea instanţei făcând mai multe solicitări de îndeplinirea a unor formalităţi, judecătorii au decis că se poate lua o decizie chiar şi pe baza datelor deja existente.

Avocatul familiei Iohannis a cerut Curţii de Apel Piteşti să anuleze sentinţa pronunţată de o instanţă din Braşov şi să stabilească un nou termen pentru rejudecare, cel al chiriaşilor a solicitat să fie respinsă contestaţia în anulare, considerând că hotărârile Tribunalului şi Curţii de Apel Braşov sunt legale şi temeinice şi trebuie menţinute aşa cum au fost pronunţate. Şi reprezentantul Administraţiei Finanţelor Publice Braşov a fost de acord, subliniind că acţiunea soţilor Iohannis este cu rea-intenţie şi că trebuie să se procedeze la radierea dreptului lor de proprietate asupra imobilului în cauză.

Familia Iohannis a depus contestaţie în anulare împotriva unei decizii judecătoreşti din noiembrie 2015, prin care cei doi soţi au pierdut, definitiv, un imobil aflat în centrul Sibiului, la parterul căruia au închiriat spaţiul unei instituţii bancare. În aprilie 2016, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis cererea familiei Iohannis şi dosarul a fost strămutat de la Curtea de Apel Braşov la cea din Piteşti. Preşedintele Klaus Iohannis a invocat că judecătorii din Braşov nu îndeplinesc condiţia de independenţă şi imparţialitate ca urmare a presiunii exercitate de mass-media în anii cât a durat procesul şi că s-a creat un curent nefavorabil lor, aspect de natură a afecta, cel puţin la nivel de aparenţă, imparţialitatea judecătorilor. Pe 12 noiembrie 2015, Curtea de Apel Braşov a respins recursul declarat de Klaus şi Carmen Iohannis şi a menţinut decizia Tribunalului Braşov din mai 2014, prin care a fost anulat un contract de vânzare-cumpărare a unui imobil din Sibiu. Casa a făcut parte din averea soţilor Maria şi Eliseu Ghenea, iar după decesul acestora averea a trecut, în anii ’・0, în proprietatea unei surori a lui Eliseu Ghenea, care însă a decedat, fără a avea copii. Apoi, imobilul de pe strada Nicolae Bălcescu nr. 29 a trecut în proprietatea statului român, iar în 1997 a fost cumpărat de chiriaşi. În 1999, contractele prin care chiriaşii au cumpărat casa au fost anulate în instanţă, la cererea fiului lui Nicolae Baştea, acesta din urmă fiind nepot al soţilor Ghenea. Casa a ajuns apoi în proprietatea familiei Iohannis, care a cumpărat partea urmaşilor lui Nicolae Baştea. Foştii chiriaşi au deschis procese pentru anularea contractului prin care soţii Iohannis au intrat în posesia respectivului imobil, contestând calitatea de urmaş de drept a lui Nicolae Baştea. Instanţa din Braşov le-a dat dreptate chiriaşilor, constatând că tranzacţia s-a făcut în baza unui certificat de moştenitor fals.

Comments

comments