Sculptată într-un bloc de marmură adunat de Brâncuşi din catacombele Parisului, “Cuminţenia” a fost interpretată de cele mai multe ori drept o zeitate stranie, venită din mitologia românească.

Statul român va reintre în posesia “Cumințeniei Pamântului” a lui Constantin Brâncusi”. Echipa de negociere condusă de ministrul culturii Vlad Alexandrescu s-a pus de acord cu proprietarii operei de artă pentru un preț de 11 milioane de euro, pentru care Statul îsi poate exercita dreptul de preempțiune.

“Proprietarii “Cumințeniei Pământului”, lucrarea lui Constantin Brâncuși, au acceptat oferta de achiziție propusă de comisia de negociere mandatată de Guvernul României pe care am condus-o, în valoare de 11 milioane de euro. Din această sumă, Guvernul României va plăti 5 milioane de euro, iar pentru restul ei Ministerul Culturii va lansa o subscripție publică națională”, a scris, miercuri seară, ministrul Culturii, Vlad Alexandrescu, pe pagina sa de Facebook.

Realizată în 1907, “Cumințenia Pământului”, alături de opere precum “Sărutul” și “Rugăciunea”, marchează cea mai apreciată perioadă de creație a lui Brâncuși. Sculptura este în prezent evaluată la aproximativ 20 milioane de euro şi există cel puţin şase cumpărători dispuşi să o achiziţioneze dacă Guvernul nu s-ar fi decis să o cumpere.

Sculptată într-un bloc de marmură adunat de Brâncuşi din catacombele Parisului, lucrarea a cauzat multe discuţii în epocă. Iniţial intens criticată, în cele din urmă a fost acceptată de contemporani, însă nu se ştie în ce măsură a fost sau va fi înţeleasă, având învedere simbolismul său complex. Mica făptură, dezbrăcată, stă aşezată cu genunchii strânşişi cu braţele împreunate sub sâni. Liniile spatelui, ale şezutului şi picioarelor au o dulceaţa aparte a neştiinţei de sine. Privirea este dulce dar inexpresivă, pierdută în acelaşi timp, prin urmare, are, în plinătatea aceasta de societate haotică, ceva inexprimabil. Figura nu are nimic sofisticat: o frunte înaltă şi o gură schiţată parcă în grabă, făcută pentru a tăcea. Istoricii şi criticii de artă au atribuit acestei lucrări nenumărate simboluri, fiecare interpretare în parte, sporind misterul acestei reprezentări.

“Cuminţenia” a fost interpretată de cele mai multe ori drept o zeitate stranie, venită din mitologia românească, care veghează hotarele de taină dintre lumi.

Opera a avut, de-a lungul istoriei, doi proprietari, familia inginerului Gheorghe Romașcu, un bun prieten al lui Brâncuși, care i-a vândut direct lucrarea acestuia și în perioada comunistă statul român, care a luat în mod abuziv “Cumințenia Pământului”, expusă timp de 50 de ani, la Muzeul Național de Artă a României. În 2012, în urma unui proces lung opera a fost retrocedată moștenitorilor lui Romașcu

Comments

comments