Crama Avincis a fostului ministru al Justiţiei – simbolul renaşterii vinului românesc

0
931

Crama Avincis de lângă orașul Drăgășani este deținută de fostul ministru al Justiției, Valeriu Stoica. Ea cuprinde un conac, spații de cazare decupate parcă din filme, o zona de degustare ultramodernă, fabrica de vinuri propriu-zisă, întinderea de vițâ de vie, câteva hectare de pădure și amenajare peisagistică de măsură.

AVINCIS este continuarea unei poveşti de familie, cu pasiune pentru vinuri şi lucru bine făcut, care a început încă din anul 1927. Atunci, Maria şi Iancu Râmniceanu, numit ofiţer al armatei române de Ionel Brătianu, au cumpărat în Drăgăşani, un conac în stil neoromânesc pur, inspirat din arhitectura ctitoriilor brâncoveneşti, înconjurat de vii. În anul 2007 strănepoata lor Cristiana, alături de soţul său Valeriu Stoica, s-au reîntors pe domeniul de familie şi au avut revelaţia miracolului viei, al vinurilor şi al tradiţiilor locului.

Astăzi, domeniul Vila Dobruşa, care şi-a deschis porţile pentru iubitorii vinului în vara anului 2011, cuprinde conacul, crama AVINCIS, 40 hectare de viţă de vie, mai multe hectare de pădure şi amenajarea peisagistică.

AVINCIS este simbolul renaşterii vinului românesc, sub semnul tradiţiei şi al modernităţii.

Conacul familial, restaurat de arhitectul Alexandru Beldiman, păstrează influențele neobrâncovenești de la începutul secolului XX, în timp ce crama a fost concepută ca o navă situată în vârful dealului Dobruşa, perfect integrată în peisaj, cu zidurile sale placate cu calcar de Arnota, cu gazonul care urcă până pe acoperiş şi cu cele trei case de lemn care străjuiesc terasa. Construcția cramei asigură calitatea vinificaţiei, fiind construită astfel încât să ţină seama de imperativele acestui proces şi de circulaţia fluxurilor prin gravitaţie. O rampă de acces subteran şi un tunel amplu permit comunicarea optimă cu spaţiile tehnice.

Vinurile AVINCIS, expresie a terroir-ului de Drăgășani
Drăgăşani are toate premisele unei denumiri de origine controlată, în manieră franceză. Podgoria Drăgăşani a produs întotdeauna vinuri albe fine, răcoroase, cu o aciditate bună. Vinurile roşii din regiune, produse în principal din Cabernet Sauvignon şi din soiul local Negru de Drăgăşani, se bucură și ele de apreciere naţională şi internaţională.

Situată pe malul drept al Oltului, cel mai mare afluent al Dunării din România, podgoria Drăgăşani se întinde pe o lungime de 60 de km, între Subcarpaţii Getici în nord şi Câmpia Română în sud. Solurile dominante în podgorie sunt argilele, cu urme de calcar, de nisip, de pietriş şi de marnă. Climatul podgoriei este temperat continental, cu influenţe mediteraneene, principala sa caracteristică fiind echilibrul. Graţie situării sale de-a lungul văii Oltului, care are un rol de echilibrare, podgoria Drăgăşani se bucură de o bună umiditate, chiar și în cele mai calde luni ale verii.

Astfel, alte soiuri au fost readaptate la Drăgăşani, ca urmare a unei munci riguroase de îmbunătăţire a viţei de vie, în cadrul Staţiunii de Cercetări pentru Viticultură şi Vinificaţie, fondată în regiune în 1936. Din soiurile româneşti, se cultivă astăzi Crâmpoşia Selecţionată, Tămâioasa Românească, Feteasca Regală, Feteasca Albă, Negru de Drăgăşani, Novac şi Fetească Neagră.

Via, pe colina binecuvântată
Viţei de vie i se acordă toată atenţia. De la sosirea sa, oenologul francez Ghislain Moritz şi-a consacrat, împreună cu inginerul agronom Gheorghe Lixandru, întreaga energie, pentru a lucra pământul prin arături între rânduri şi între viţe, pentru a elimina erbicidele şi îngrăşămintele de sinteză şi pentru a mări intervenţiile în timpul lucrărilor în verde, permiţând astfel viţei de vie să restituie cât mai multe din caracteristicile solului. Trasabilitatea vinului este desăvârşită. Fiecare parcelă a fost identificată cu grijă şi valorizată.
De la prima privire, aşezarea Vilei Dobruşa, unde sunt produse vinurile AVINCIS, se înfăţişează ca o colină binecuvântată de Dumnezeu. Această vie potrivită ca mărime (40 ha plantate) ocupă tot dealul care coboară în pante dulci spre văi. Expunerea la soare este excepţională, platoul absoarbe primele raze de soare ale zilei şi le păstrează pe ultimele.

Procesul de vinificație
Productivitatea, între 35 şi 45 de hectolitri la hectar, în funcţie de parcel şi de culesul în verde, este comparabilă cu aceea a podgoriilor celor mai exigente. Strugurii sunt culeși manual, în lădiţe de dimensiuni mici, în apropierea cramei – situată chiar în centrul domeniului, astfel încât este asigurată prelucrarea imediată a acestora.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here