Crăciun fericit! Ortodocșii de rit vechi sărbătoresc azi Nașterea Mântuitorului

Crăciun fericit! Ortodocșii de rit vechi sărbătoresc azi Nașterea Mântuitorului. Crăciunul pe rit vechi 2022 este sărbătorit la o distanță de 13 zile de Crăciunul celebrat în calendarul creștin ortodox tradițional.

Crăciunul pe stil vechi este însă o sărbătoare la fel de importantă pentru cei care au ales să cinstească Nașterea Domnului după un alt calendar.

Crăciunul pentru creștinii ortodocși de rit vechi este sărbătorit, așadar, pe 7 ianuarie. Calendarul iulian sau pe stil vechi este decalat cu 13 zile față de calendarul oficial. Biserica Ortodoxă Română a trecut la noul calendar pe 1 octombrie 1924.

Românii care sărbătoresc vineri Crăciunul se împart în două categorii:

  • români din teritoriile care au făcut cândva parte din România: Basarabia (Republica Moldova de azi), Bugeac și Cer­năuți (în Ucraina de azi);
  • români care nu au făcut niciodată parte din statul român, dar vorbesc limba română și s-au format ca neam la confluența dintre civilizația romană în expansiune și, respectiv cea locală – dacică și tracică: românii („vlahii”) din Transcarpatia (Maramureșul istoric); românii („vlahii”) din Valea Timocului (în Serbia și Bulgaria); românii din Voivodina; aromânii răspândiți în Balcani.

În ziua de Crăciun, fiecare creștin ortodox de rit vechi merge la biserică, la Liturghie, apoi, la prânz familiile se reunesc la masa tradițională, cu preparate din purcel de lapte fript la jar, sarmale, pește, ciorbe și borșuri, zacuscă, totul stropit din abundență cu vin rubiniu și votcă.

Crăciunul pe rit vechi: Calendar iulian, calendar gregorian

Înainte de Hristos existau două sisteme de calculare a timpului unui an: unul al egiptenilor, de 365 zile, altul, al romanilor, care era de 355 zile. Însă, rămânea anual o diferență de zece zile între aceste două sisteme, și chiar între fiecare dintre ele și calendarul solar.

După această constatare, s-a simțit nevoia de îndreptare a lor și a punerii lor în acord cu calendarul ceresc. Astfel, împaratul roman Iuliu Cezar, în anul 46 i.Hr., adoptă sistemul de calcul egiptean, sistem care s-a numit „calendarul iulian”.

Acest calendar a fost folosit de întreaga creștinătate, timp de 15 secole. Și tot de calendarul iulian s-au servit și Șfinții Părinți la Sinodul I Ecumenic de la Niceea (325), la calcularea datei Paștilor.

Crăciunul de rit vechi: Cum s-au reglat diferențele

Deoarece între calculul calendarului iulian de 365 de zile și 6 ore și cel al calendarului solar de 365 zile, 5 ore, 43 minute și 46 secunde rezultă anual o diferenta de 11 minute și 14 secunde, s-a ajuns după 330 de ani la o diferență de trei zile (cu cât a rămas în urma calendarul iulian).

Astfel că, în vremea Sinodului I Ecumenic, echinocţiul de primăvară se afla la 21 martie în loc de 24 martie, cât a fost în anul 46 î.Hr., când împăratul Iuliu Cezar a îndreptat calendarul.

De atunci, Sinodul a luat ca punct de plecare în calcularea datei Paștilor, ziua de 21 martie, când a fost atunci echinocțiul de primavară.

Specialiștii astronomi au constatat că, și după aceea, din 123 în 123 de ani echinocțiul de primavără retrogradează cu o zi.

Acest lucru fiind constatat de-a lungul secolelor, învățații vremii – în Răsărit ca și în Apus – au sesizat faptul și au propus conducătorilor Bisericii îndreptarea calendarului, pentru ca tabelele pascale nu mai corespundeau cu ziua lunii pline astronomice.

La 24 februarie 1582, papa Grigorie al XIII-lea a făcut o reforma, suprimând zece zile din calendar, astfel încât data de 5 octombrie a devenit 14 octombrie. De atunci calendarul s-a numit „gregorian” sau „stilul nou”.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here