Constantin Căpităneanu, argeşeanul care a realizat prima hartă modernă a Regatului României

1,420 views

De numele argeşeanului Constantin Căpităneanu sunt legate principalele realizări ale ştiinţei româneşti în domeniile astronomiei, geodeziei şi catografiei. Locotenent-colonelul Căpităneanu a adus o contribuţie importantă la realizarea primei hărți moderne a Regatului României şi tot lui i se datorează proiectul construirii unor clădiri destinate determinărilor astronomice, precum cea de la Iaşi amenajată în 1875 şi considerată a fi primul observator astronomic de la noi şi cea de la Bucureşti construită în 1877, cu a cărei aparatură a fost determinată diferenţa de longitudine dintre Bucureşti şi Braşov.

Locotenent-colonel Căpităneanu Constantin s-a născut în anul 1844 în Curtea de Argeş.
Înclinarea sa spre meseria armelor şi spre ştiinţele exacte l-au condus să se înscrie, la 10 iulie 1862, la Şcoala de ofiţeri din Bucureşti, pe care a absolvit-o la 20 iulie 1864, când a fost înaintat la gradul de sublocotenent. La 26 septembrie 1868, este avansat la gradul de locotenent şi figurează în cadrul Regimentului 2 infanterie, însă funcţionează mai departe ca profesor la Şcoala militară de ofiţeri de geniu din Bucureşti, al cărui comandant, locotenent-colonelul Constantin Barozzi, îi încredinţează conducerea catedrei de cosmografie. Tot în anul 1868, la recomandarea Ministerului de război, pleacă în Franţa pentru specializare, unde lucrează, sub îndrumarea savantului francez Maurice Loewy.

Revine în ţară în 1871 şi este avansat căpitan la 1 ianuarie 1872 şi numit şef al Serviciului geodezic din cadrul Depozitului de război. Reluarea, la Paris, în 1872, a lucrărilor Comisiei internaţionale de metrologie, a determinat autorităţile române, interesate în dezvoltarea astronomiei, geodeziei şi cartografiei şi deci implicit în introducerea sistemului metric în România, să-l trimită din nou în Franţa pe Constantin Căpităneanu.

Pentru meritele sale, argeşeanul Căpităneanu a primit ordine şi medalii, între care „Virtutea Militară“, „Coroana României“ şi „Crucea trecerii Dunării“

În perioada 1872-1875, el face mai multe călătorii în Franţa, reluându-şi activitatea la Observatorul astronomic şi participând, totodată, la lucrările pe care Comisia internaţională a metrului le iniţiase.

Tot în această perioadă face mai multe călătorii de lucru în Italia, pentru a cunoaşte activitatea Institutului Topografic Militar din Neapole. În aceeaşi perioadă face şi unele cercetări la Observatorul Astronomic de la Pizzofalcone. În anul 1875, când se semnează Convenţia metrului, cel care semnează documentele, ca „delegat al României la Comisia Internaţională a Metrului“ este Constantin Căpităneanu.

La 24 aprilie 1877 este avansat la gradul de maior şi primeşte importante însărcinări legate de pregătirea armatei române pentru luptele care urmau să înceapă, între care aceea de a colabora cu ofiţerii din armata rusă aliată la realizarea unor lucrări de geniu şi fortificaţii.

A participat la luptele purtate de armatele române în timpul războiului de independenţă din 1817-1878 în calitate de ofiţer în cadrul Secţiei topografice a Marelui Stat Major şi director al cancelariei Marelui Cartier General al Armatei. După terminarea războiului îşi continuă cercetările pe teren, împreună cu C. Brătianu, Moise Groza şi alţi ofiţeri sub conducerea lui C. Barozzi, pentru întocmirea lucrării de mari proporţii, care a fost Harta României. Pentru meritele sale a fost distins cu ordine şi medalii, între care „Virtutea Militară“, „Coroana României“ şi „Crucea trecerii Dunării“.

Argeşeanul Căpităneanu a determinat coordonatele punctelor principale ale Moldovei

Încă de la apariţie, în 1875, a Buletinului Societăţii Geografice Române, al cărei membru fondator a fost, argeşeanul publică numeroase studii şi articole în care se fac cunoscute rezultatele cercetărilor proprii sau împărtăşeşte din experienţa acumulată în perioada cât a lucrat în Franţa şi Italia. Una dintre cele mai importante realizări ale lui Constantin Căpităneanu rămâne contribuţia pe care acesta a avut-o la întocmirea hărţii României, denumită de academicianul Ştefan Hepites „Harta celor trei Constantini: Constantin Barozzi, întemeietorul, Constantin Căpităneanu, astronomul şi geodezul şi Constantin Brătianu, cartograful“.

Partea care îi revine lui Constantin Căpităneanu este cea legată de astronomie, el fiind cel care a determinat coordonatele punctelor principale ale Moldovei, deşi avea la dispoziţie mijloace materiale şi aparatură ştiinţifică deosebit de modeste. Împreună cu astronomul austriac F. Kuhnert, el întocmeşte lucrarea intitulată Determinarea diferenţei de longitudine dintre Iaşi şi Cernăuţi, apărută la Bucureşti în 1881 şi considerată ca deosebit de important la vremea respectivă. Tot lui i se datorează proiectul construirii unor clădiri destinate determinărilor astronomice, precum cea de la Iaşi amenajată în 1875 şi considerată a fi primul observator astronomic de la noi şi cea de la Bucureşti construită în 1877, cu a cărei aparatură a fost determinată diferenţa de longitudine dintre Bucureşti şi Braşov.

Meritele ştiinţifice ale argeşeanului Căpităneanu au fost recunoscute şi peste hotare

Meritele ştiinţifice ale locotenent-colonelului Constantin Căpităneanu, pionier al astronomiei şi geodeziei româneşti, au fost recunoscute nu numai în ţara noastră, ci şi peste hotare. Referindu-se la „lucrările ştiinţifice făcute de Constantin Căpităneanu la Observatorul din Paris“, într-o notă a astronomului francez Perigaud se menţiona: „Analele observatorului din Paris pe 1869-1870 cuprind, deci, pentru cercul lui Gambey şi pentru marele meridian, numeroase pagini semnate Căpităneanu, care fac cea mai mare cinste astronomului Român. În diferite lucrări ce i-au fost încredinţate nu numai că s-au distins prin exactitate, prin îndemânarea şi prin precizia sa, dar au dat dovezi de o reală aptitudine pentru studiul astronomiei“.

Comments

comments