Evaziunea fiscală din munca la negru este de 4 miliarde de euro pe an. Inspecţia Muncii a dat amenzi de 18 milioane de euro pentru munca fără forme legale în 2013. Pedeapsa cu închisoarea până la doi ani pentru administratorii de firme care au mai mult de cinci angajaţi la negru – introdusă în Codul muncii în 2011- nu i-a speriat pe angajatori, care preferă să ajungă în instanţă decât să plătească amenzile inspectorilor de muncă. Motivul? Niciun patron nu a fost pedepsit cu închisoarea până acum, iar angajatorii care primesc la muncă peste 5 angajaţi fără forme legale preferă să plătească amenzile administrative date de judecători, pentru că sunt mai mici decât cele ale inspectorilor de muncă. „Din câte ştiu, nu există o condamnare cu închisoare (a angajatorilor care au cel puţin 6 salariaţi fără forme legale – n.red.). În momentul de faţă, dacă descoperim un angajator cu minimum şase angajaţi la negru, inspectorii de muncă nu aplică sancţiuni, ci îl trimit direct în instanţă. De regulă, se începe urmărirea penală şi se dă o amendă administrativă în valoare de 850 sau de 1.000 de lei. Avem situaţii în practică în care găsim 2, 3 sau 4 angajaţi fără forme legale, iar angajatorul vine şi spune: «Staţi, că mai am 2 după colţ!». Şi astfel sunt şase şi cazul intră în atribuţiile organului de cercetare penală, unde amenzile sunt mai mici“, a explicat Ciprian Georgian Dragomir, inspector general de stat în cadrul Inspecţiei Muncii. Dragomir este de mai bine de un an şeful Inspecţiei Muncii, instituţie care numă­ră peste 2.400 de angajaţi, dintre care 1.700 sunt inspectori de muncă. În prezent, potrivit Codului muncii, amen­zile pe care le dau inspectorii de muncă pentru cauzurile în care angajatorii au până la 5 angajaţi la negru variază între 10.000 şi 20.000 de lei pentru fiecare angajat care lucrează la negru. Dacă o firmă are 6 angajaţi la negru, inspectorul de muncă înaintează procurorilor de la Parchet o propunere de cercetare penală, care decid sau nu începerea urmă­ririi penale. Dacă se ajunge la judecătorie, de regulă nu se acordă pedeapsa cu închisoarea, iar angajatorul primeşte doar o amendă administrativă de 1.000 de lei. Circa 1,45 milioane de români lucrează fără forme legale, iar amploarea fenomenului muncii la negru a ajuns să coste statul peste 4,1 miliarde de euro pe an, aceasta fiind suma pierdută în lipsa colectării de impozit pe venit şi contribuţii sociale pentru munca nedeclarată, potrivit unor estimări realizate de experţii Consiliului Fiscal. În 2013, inspectorii de muncă au identificat însă doar 15.761 de persoane care lucrau fără forme legale. Fenomenul muncii la negru este mai mare în domenii precum servicii de pază, construcţii, agricultură, pani­ficaţie sau în domeniul forestier (unde accesul inspectorilor este mai dificil), mai spune şeful Inspecţiei Muncii. „Din punctul meu de vedere, această condamnare la închisoare ar trebui să fie ultimul pas. Ar tre­bui să existe posibilitatea, în primul rând, ca inspectorii să poată aplica sancţiuni contra­venţionale. Apoi, angajatorii să poată plăti jumătate din amendă în 48 de ore, pentru că dacă valoarea e mai mică, omul vine şi plăteşte, nu-şi mai ia avocat să conteste de­cizia în instanţă“, a explicat Ciprian Dragomir, inspector general de stat în cadrul Inspecţiei Muncii. El a spus că în cazul în care se decide modificarea Codului muncii (lucru anunţat de ministrul muncii de mai bine de un an), Inspecţia Muncii va propune câteva modificări în acest sens. Şeful Inspecţiei Muncii spune însă că feno­menul muncii la negru nu poate fi cuantificat şi nici eradicat, toate statele confruntându-se cu situaţii în care angajaţii lucrează fără forme legale. „Este greu de cuantificat munca la negru. Ce putem face este să încercăm o dimi­nuare a fenomenului, iar din rezultatele pe care le avem se vede clar că a crescut numărul de controale şi  de sancţiuni. Unul dintre instru­mente a fost acela că am introdus coeficienţi în evaluarea performanţelor inspectorilor, iar unul dintre coeficienţi se referă la numărul de controale efectuate de un inspector. “Numărul mare de angajaţi fără forme lega­le adânceşte însă problema principală a Româ­niei: la o populaţie de 20 de milioane de per­soane, există doar 4- 5 milioane de salariaţi (iar numărul de pensionari depăşeşte numărul de angajaţi). În Ungaria, ţară cu o populaţie de aproa­pe zece milioane de persoane, gradul de ocu­pare este mult mai mare, având în vedere că  patru milioane de persoane au statut de angajat. (sursa: zf.ro)
 
 
 

Comments

comments

DISTRIBUIȚI