Deşi are una dintre cele mai mici rate de absorbţie a fondurilor europene dintre ţările membre, România este campioană în ceea ce priveşte corupţia din achiziţiile publice cu fonduri comunitare, arată un studiu Oficiul de Luptă Antifraudă (OLAF) făcut pe opt state membre. Cu un procentaj cuprins între 28% şi 35% al probabilităţii nivelului de corupţie, România s-a situat pe locul trei dintre cele opt state analizate în studiu. Primele două locuri sunt ocupate, în ordine, de Spania (34-41%) şi Lituania (31-37%). La polul opus se situează Olanda (mai puţin de 1%) şi Franţa (2-3%). Practic, în România, în cazul licitaţiilor pe bani europeni, în unul din trei cazuri se dă mită. Costurile totale directe ale corupţiei în achiziţiile publice în 2010 pentru cinci sectoare studiate în 8 state membre ale Uniunii Europene sunt estimate între 1,4 şi 2,2 miliarde €. “Comisioanele ilicite apar în aproximativ 1 caz din 3. Această practică apare ca fiind răspândită în mod egal în toate sectoarele. Comisioanele ilicite sunt forma de corupţie cel mai des întâlnită în Spania şi România”, se arată în stiudul OLAF. Analiza OLAF a avut în vedere 206 cazuri din cele opt state UE analizate. Dintre aceste cazuri, 108 au fost catalogate drept cazuri de corupţie. Dintre acestea, 16 cazuri provin din România. Pe ansamblu, pierderea publică directă întâlnită în cazurile de corupţie analizate se ridică la 904 milioane de euro.
În termeni relativi, cele mai mari pierderi directe din bani publici sunt în cazul proiectelor de formare profesională (44% din volumul bugetului a fost pierdut în proiecte afectate de corupţie), urmate de toate celelalte sectoare (29% în construcţii urbane/utilitare, 20% în drumuri şi căi ferate, 16 % în apă şi deşeuri şi 5% în cercetare şi dezvoltare). Pe parcursul realizării studiului au fost întâlnite patru tipuri principale de practici corupte: Fraudarea licitaţiei (contractul este “promis” unui contractor, cu sau fără acordul funcţionarului public care face oferta). Fraudarea licitaţiei se face prin suprimarea licitaţiei, oferte suplimentare, rotaţia licitaţiei şi subcontractare. Comisioane ilicite (funcţionarul public cere sau este receptiv la mită, care va fi luată în considerare pe parcursul licitaţiei, inclusiv în procedurile administrative). Conflict de interese (funcţionarul public are interese personale în cadrul companiei câştigătoare). Altele, inclusiv management defectuos intenţionat/ignoranţă (funcţionarul public nu a efectuat corect verificările sau nu a urmat procedurile necesare şi/sau tolerează/ignoră în mod evident managementul defectuos intenţionat al unui contractor).

Comments

comments

DISTRIBUIȚI