MOŞTENITORI AI CELUI CARE A INVENTAT MAGAZINELE  AMBULANTE Printre cele mai mari averi din comuna Budeasa le-a deţinut boierul Hagi Tudorache, unul dintre cei mai mari negustori români. Acum, urmaşii acestuia cer restituirea proprietăţilor, naţionalizate în anul 1948, printre aflându-se şi Complexul Sportiv de la Budeasa. Încă din anul 2006, Aurel şi Maria Săbăilă au început să facă demersuri în vederea constituirii dreptului de proprietate pe averea de la Budeasa, o avere impresionantă, ce i-a aparţinut boierului Hagi Tudorache. Moştenitori de drept ai acestuia, soţii Săbăilă revendică mai multe terenuri, pădure şi conacul boieresc ce datează din anul 1762 şi care se află pe lista monumentelor istorice. Dacă pădurile şi terenurile nu au prezentat elemente de dificultate la restituire, nu acelaşi lucru se întâmplă şi cu terenul şi conacul boierului, deoarece aici funcţionează Complexul Sportiv de la Budeasa, iar Ministerul Tineretului şi Sportului a ridicat mai multe clădiri. „Ce ţine de noi, de Primăria Budeasa, am cam rezolvat pentru că, din câte ştiu eu, mai avem să le dăm 3 ha de teren şi 2 ha de pădure. Nu pot însă să vă spun suprafaţa totală revendicată de urmaşii lui Hagi Tudorache, pentru că este una destul de mare. Primăria Budeasa mai este parte în procesul intentat Ministerului Tineretului de către soţii Săbăilă, însă numai pe linie de documentaţie privind Complexul Sportiv”, a menţionat primarul Ion Ştefan.
Nici conducerea Complexului Sportiv nu a putut oferi prea multe amănunte legate de acest proces, directorul Gheorghe Duţulescu afirmând că toată treaba se dispută la Bucureşti: „Nu ţine de noi respectiva restituire, ci de Minister. Din câte am înţeles, această familie revendică mult teren, începând de la primărie şi până la luciul de apă, incluzând aici şi Baza Sportivă”. În ceea ce priveşte procesul pe care familia Săbăilă îl are cu Ministerul Tineretului privind retrocedarea Bazei Sportive, acesta pare să fi fost câştigat de moştenitori, Tribunalul Argeş acceptând cererea revendicatorilor şi obligând Ministerul să emită o dispoziţie motivată în sensul Legii nr. 10/2001. Hotărârea însă nu a rămas definitivă, părţile putând să facă recurs.

Cine a fost Hagi Tudorache?

În prima parte a secolului al XVIII-lea, unei anume familii Tudorache din Curtea de Argeş i s-a născut primul fiu, pe care l-au botezat Tudor. Oameni de condiţie socială modestă, aceştia şi-au crescut cu grijă fiul până la vârsta la care au considerat că poate să îşi câştige singur existenţa. Apoi, tatăl său l-a dus pe Tudor la Bucureşti şi l-a angajat ca ajutor la magazinul unui negustor care avea acelaşi nume de familie ca şi ei, Tudorache. Băiatul din Curtea de Argeş şi-a slujit stăpânul cu credinţă, iar acesta din urmă i-a lăsat moştenire toată averea sa, întrucât nu avea copii şi nici alţi urmaşi. Însă i-a pus o condiţie: copilul trebuia să-i poarte numele, acela de Hagi Tudorache. Drept urmare, moştenitorul a primit mulţi bani, cu care a extins afacerea de lipscănie, cumpărând multe terenuri şi prăvălii în Bucureşti, dar şi în oraşe importante din Balcani.
Juniorul Hagi Tudorache nu şi-a uitat însă nici locurile natale, motiv pentru care şi-a construit în Budeasa Mică un conac şi a cumpărat mai multe proprietăţi în zonă. Deşi nu ştia carte, negustorul din Curtea de Argeş a dat dovadă că este şi un întreprinzător ingenios în ceea ce priveşte transportul mărfurilor. Primele magazine ambulante au fost create la iniţiativa lui Hagi Tudorache, afacerea fiind de mare succes.

Comments

comments

DISTRIBUIȚI