Codul Penal a trecut de Parlament. Pedepse mai mici pentru cei judecați de corupție, sancțiuni mai mari pentru magistrați și jurnaliști

881 views

Camera Deputaţilor a adoptat, miercuri, 4 iulie, proiectul care aduce modificări la Codul penal, cu 167 de voturi pentru 97 împotrivă, 19 abţineri, în calitate de for decizional, după ce marţi iniţiativa a trecut de Senat. Legea urmează să meargă la preşedintele Klaus Iohannis pentru promulgare.

Printre modificările aduse Codului penal se numără micșorările de pedepse pentru persoanele judecate pentru fapte de corupție. În schimb, în cazul magistraților și jurnaliștilor au fost introduse noi pedepse cu închisoarea, majorate la jumătate pentru prima categorie. ”În cursul urmăririi penale și al judecării cauzei sunt interzise comunicările publice, declarațiile publice, precum și furnizarea de alte informații, direct sau indirect, provenind de la autorități publice referitoare la faptele și persoanele care fac obiectul acestor proceduri”.

O altă modificare adusă de majoritatea PSD – ALDE – UDMR aceluiași articol 277, privind magistrații, spune: „Dezvăluirea, fără drept, de informații dintr-o cauză penală, atunci când această interdicție este impusă de legea de procedură penală, se pedepsește cu închisoare de la o lună la un an sau cu amendă”. În forma încă în vigoare a Codului penal, infracțiune era doar dacă dezvăluirea era făcută „de către un martor, expert sau interpret”. Acum, interdicția privește pe toată lumea, iar răspunderea penală, la fel. În plus, pentru a fi siguri că închid cercul și că vor face aproape imposibilă „scurgerea” de informații către presă, parlamentarii puterii au făcut și o completare alineatului respectiv: „Dacă fapta este săvârșită de un magistrat sau de un reprezentant al organului de urmărire penală, pedeapsa se majorează cu jumătate”. Adică, închisoare de până la 1 an și jumătate.

Alte modificări aduse Codului penal

Modificarea articolului 297 din Codul penal cu privire la infracţiunea de abuz în serviciu, astfel că infracţiunea nu se pedepseşte dacă prejudiciul este până în salariul minim brut pe economie – 1.900 de lei. În plus, se consideră abuz în serviciu dacă scopul este de a obţine foloase materiale necuvenite pentru sine, soţ sau rude până la gradul II.

De asemenea, comisia specială a eliminat din sfera infracţiunii de abuz în serviciu elaborarea, emiterea sau aprobarea actelor normative de către Parlament şi Guvern, iar articolul 298 din Codul penal privind neglijenţa în serviciu a fost abrogat. Totodată, comisia a decis modificarea definiţiei din Codul penal a grupului infracţional organizat, în sensul că nu constituie grup infracţional organizat grupul format ocazional în scopul comiterii imediate a uneia sau mai multor infracţiuni şi fără a avea o continuitate.

De asemenea Comisia specială pentru modificarea legilor justiţiei a eliminat din sfera infracţiunii de abuz în serviciu elaborarea, emiterea sau aprobarea actelor normative de către Parlament şi Guvern. Astfel, la propunerea PSD, a fost adoptat un amendament conform căruia alineatul 3 al articolului 297 (privind abuzul în serviciu) stabileşte: ”Dispozitivele alineatelor (1) şi (2) nu se aplică în cazul elaborării, emiterii sau aprobării actelor adoptate de Parlament sau Guvern”.

În plus, comisia a adoptat un alt amendament al PSD prin care introduce alineate noi la articolul 308 din Codul penal, prin care, dacă se achită prejudiciul, se reduc la jumătate pedepsele pentru infracţiuni de corupţie.

Comisia specială a mai decis abrogarea articolului 298 din Codul penal privind neglijenţa în serviciu. Propunerea a venit din partea PSD şi a fost adoptată cu 12 voturi “pentru” şi două abţineri. “Încălcarea din culpă de către un funcţionar public a unei îndatoriri de serviciu, prin neîndeplinirea acesteia sau prin îndeplinirea ei defectuoasă, dacă prin aceasta se cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă”, prevede articolul 298 din Codul penal privind neglijenţa în serviciu, abrogată de Comisie.

Comisia specială pentru modificarea legilor justiţiei a decis şi modificarea definiţiei din Codul penal a grupului infracţional organizat, în sensul că nu constituie grup infracţional organizat grupul format ocazional în scopul comiterii imediate a uneia sau mai multor infracţiuni şi fără a avea o continuitate.

“Prin grup infracţional organizat se înţelege grupul structurat, format din 3 sau mai multe persoane, care există pentru o perioadă şi acţionează în mod coordonat în scopul comiterii uneia sau mai multor infracţiuni grave, pentru a obţine direct sau indirect un beneficiu financiar sau alt beneficiu material. Nu constituie grup infracţional organizat grupul format ocazional în scopul comiterii imediate a uneia sau mai multor infracţiuni şi care nu are continuitate sau o structură determinată ori roluri prestabilite pentru membrii săi în cadrul grupului. Prin infracţiune gravă se înţelege oricare dintre infracţiunile prevăzute de art. 223 alin. (2) din Codul de Procedură Penală, inclusiv acelea pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de 5 ani sau mai mare”, potrivit amendamentului propus de CSM şi preluat de PSD.

În forma actuală a articolului 367 din Codul penal, prin grup infracţional organizat se înţelege grupul structurat, format din trei sau mai multe persoane, constituit pentru o anumită perioadă de timp şi pentru a acţiona în mod coordonat în scopul comiterii uneia sau mai multor infracţiuni.

De asemenea, la propunerea Ministerului Justiţiei, comisia a modificat şi articolul 112 indice 1 privind confiscarea extinsă: “Sunt supuse confiscării şi alte bunuri decât cele prevăzute la art. 112, când faţă de o persoană se dispune condamnarea, renunţarea la aplicarea pedepsei sau amânarea aplicării pedepsei pentru o faptă susceptibilă să îi procure un folos material şi pentru care pedeapsa prevăzută de lege este închisoarea de 4 ani sau mai mare, instanţa îşi formează convingerea, în baza elementelor de fapt şi a probelor administrate, că bunurile respective provin din activităţi infracţionale. Convingerea instanţei se poate baza inclusiv pe disproporţia dintre veniturile licite şi averea persoanei”.

Comments

comments