Centrul Cultural Pitești pregătește pentru perioada 2-6 august 2021, noi evenimente cultural-educative și de dezvoltare personală, care pot fi urmărite pe pagina oficială de Facebook a instituției și pe site-ul oficial, www.centrul-cultural-pitesti.ro, acțiuni la care publicul acces conform măsurilor în vigoare:
  •  Cenaclul „Armonii Argeșene”, coordonat de președintele Ligii Scriitorilor Români Filiala Argeș, scriitorul dr. Adrian Mitroi, avându-l invitat pe președintele Uniunii Artiștilor Plastici din România Filiala Pitești, artistul plastic Daniel Preduț, luni, 2 august, de la ora 13.00, în Sala Ars Nova de la Casa Cărții.
  • Prelegerea cu tema „Afin, Cătină, Aronia. Pentru Sănătate!”, în cadrul proiectului sub genericul „Armonie și Stil de Viață”, coordonat de dr. ing. Adina Perianu, cercetător horticol, eveniment care se va desfășura marți, 3 august, de la ora 12.00, în Sala Ars Nova de la Casa Cărții.
  • Dezbaterea cu tema „Marin Ioniță, o personalitate complexă a culturii”, în cadrul noului proiect, sub genericul „Evocări”, coordonat de scriitorul Jean Dumitrașcu, având-o invitată pe scriitoarea și profesoara de limba și literatura română Allora Albulescu, eveniment care se va desfășura marți, 3 august, de la ora 15.00, în Sala Ars Nova de la Casa Cărții. “Proiectul este dedicat marilor personalități culturale ale municipiului Pitești, dispărute, multe dintre acestea activând în cadrul Centrului Cultural. Prima personalitate evocată este scriitorul, profesorul și gazetarul Marin Ioniță, care, pentru meritele sale, a fost votat Cetățean de Onoare al Municipiului. Invitata mea este scriitoarea Allora Albulescu, pentru a convorbi dimpreună despre marele scriitor plecat dintre noi acum câțiva ani”, informează Jean Dumitrașcu.
  • Lansarea cărții cu titlul „Locuri literare din Pitești”, semnată de scriitorul și istoricul Florin Chivoci, miercuri, 4 august, de la ora 13.00, în Sala Ars Nova de la Casa Cărții.  „Alcătuit ca o construcție ce își propune să inventarieze, pe baza unor repere istorico-literare, fragmente din scrisul diferiților oameni ai condeiului, și, mai ales, să facă legătura dintre geografie și literatură, demersul întreprins aici s-a inspirat dintr-o seamă de texte alese și supuse analizei tocmai datorită figurării narative sau vizuale a unor imagini, secvențe, situații sau amintiri despre localitate. Suita de expuneri cuprinsă în <Locuri literare piteștene> surprinde culoarea și atmosfera pe care o degajă destinațiile fixate în diferite epoci și contexte. Pădurea Trivale, Grădina Publică și Strada Mare se detașează de departe în „epicentre” ale geografiei literare piteștene. Trecând în revistă și investigând reprezentări literare ale urbei în secolul al XIX-lea, din Belle Époque, din perioada interbelică ori din anii comunismului, ba chiar și din epoca recentă, contemporană, volumul vrea să ofere o imagine cât mai vastă a acestui spațiu literar. Toate acestea ar putea constitui în viitor sursele și punctul de plecare pentru o nouă abordare a istoriei culturale a așezării, întemeiată pe o sumă de reprezentări și mărturii artistice. Odată cu însumarea contribuției fiecărui autor prezentat în carte, se poate conchide că există <un Pitești al literaturii>, confirmat de scriitorii selectați, care îl diversifică și îl îmbogățesc cu tematici și trăsături particulare. În sprijinul acestei idei vine și diversitatea speciilor și a formulelor literare ilustrate de cei antologați: romanul realist, de inspirație burgheză, cel de acțiune și suspans, proza autobiografică, memorialistica, proza de călătorie, lirica tradiționalistă ori simbolistă”, spune Florin Chivoci. Născut pe 18 aprilie 1976, Florin Chivoci este profesor la Liceul „Constantin Brâncuși” din Pitești. În perioada 2001-2004 a fost jurnalist la cotidianul „Observator argeșean”. Ca publicist, colaborează, ulterior, în „Dilema veche”, „Historia”, „Memoria”, „Litere”, „Argeș”, „Argessis”, precum și în suplimentul cultural „Săgetătorul” al cotidianului „Argeșul”, din 2014 până în prezent. Cărțile sale sunt un mod inedit de a scrie despre Piteștii de astăzi și de altădată, investigând o gamă largă de teme despre traseele spirituale și imaginarul colectiv al acestui oraș. Selectând locuri care au intrat în cultură și în istorie, reflecțiile sale urbane ne dezvăluie o geografie transfigurată de ficțiune, în care spațiul și peisajul se încarcă de referințe literare. Volume publicate: „Pitești. Povestiri dintr-o geografie urbană”, volumele I și II – 2016 și 2018; „Ipostaze imaginare ale Piteștilor. Meditații, reprezentări, idei”, 2019, Editura Argeș-Press, „Pitești”, ediția a II-a (revăzută și adăugită), Editura Tiparg, Pitești, 2020.
  • Dezbaterea cu tema „Minte sau inimă? Cum le echilibrăm?”, în cadrul proiectului de dezvoltare personală, sub genericul „Lumea Interioară între Mit și Știință”, coordonat de promotorul cultural Alexandra Grigorescu, având-o invitată pe lector univ. dr. Lucia Neagoe de la Facultatea de Științele Educației, Științe Sociale și Psihologie a Universității Pitești, eveniment care va avea loc miercuri, 4 august, de la ora 17.00, în Sala Ars Nova de la Casa Cărții. “Mare parte a problemei legate de aparentul conflict între minte și inimă este dată de faptul că există o mare confuzie în definirea și înțelegerea acestor termeni. Atunci când vom avea o claritate deplină a ceea ce înseamnă fiecare și care este rolul lor, vom constata nu doar că mintea și inima nu se află în conflict, ci că ele pot fi într-o deplină armonie, conflictul fiind de fapt în mintea noastră inconștientă. Atunci când confundăm rațiunea și luciditatea cu programele mentale inconștiente – numindu-le pe toate <minte>, când ele sunt de fapt aspecte care se află la poli opuși – și, de asemenea, când confundăm inima cu sentimentele sau emoțiile, atunci nu facem decât să întreținem starea de confuzie și suferință. Vă invităm la o discuție despre luciditate și discernământ, despre ce sunt cu adevărat mintea și inima, cum avem acces la ele și cum le armonizăm sau mai precis cum le lăsăm să fie în armonie, fără a mai permite virușilor mental-emoționali să interfereze”, ne incită Lucia Neagoe și Alexandra Grigorescu.
  • Demonstrația de gimnastică ritmică și jocuri interactive, cu tema “Dacă pot eu, poți și tu!”, în cadrul proiectului “Olympic Gym Pitești cu Nicoleta Andrei”, joi, 5 august, de la ora 11.00, în Parcul Lunca Argeșului, eveniment coordonat de antrenoarea de gimnastică ritmică Nicoleta Andrei. “Vă așteptăm în Parcul Lunca Argeșului să ne jucăm împreună! Fetele de la Lotul de Gimnastică Olympic Gym Pitești al Centrului Cultural Pitești vă invită la un alt mod de recreere! Cu elemente de gimnastică ritmică și fascinantele jocuri ale copilăriei!”, este mesajul Nicoletei Andrei pentru amatorii de mișcare în aer liber.
  • Prelegerea cu tema “De la Akrasia la Enkrateia. Rolul suferinței și al regretului”, în cadrul proiectului sub genericul “Cugetările unui om de graniță”, coordonat de studentul la filosofie și poetul Radu-Alexandru Dincă, eveniment care va avea loc vineri, 6 august, de la ora 12.00, în Sala Ars Nova de la Casa Cărții. „Akrasia și Enkrateia sunt două concepte pe care le întâlnim mai întâi la antici, cu precădere la Aristotel. Akrasia poate fi tradus prin neputință, în sensul în care ne referim la lipsa puterii de a ne stăpâni impulsurile, lipsa capacității de a fi realmente noi înșine într-un mod rațional și asumat. Voi încerca să vorbesc despre faptul că atunci când ne aflăm într-o stare de akrasia noi nu suntem noi înșine, ci rezultatul acțiunii lumii exterioare asupra lumii noastre interioare. Enkrateia se referă la faptul de a avea putere asupra a ceva, a avea ceva în stăpânire; în cazul de față ne referim desigur la a ne avea pe noi înșine în stăpânire, la a deține controlul asupra firii noastre. Mi-am propus să arăt că doar încercând să dobândim această stăpânire de sine putem să spunem că noi dorim în mod autentic să fim noi înșine și că acționăm în consecință. Suferința și regretul sunt două elemente prezente la tot pasul în viața fiecăruia dintre noi, indiferent dacă vrem să credem altfel. La limită, eu cred că doar o ființă inferioară intelectual și mai ales emoțional este lipsită de regrete. Literatura „self-help” tinde să ne distragă atenția de la suferință. Eu cred că a nu mai fi atenți la suferința noastră și a celor din jur nu este un semn de bunăstare, ci un semn de scleroză la nivelul structurii noastre moral-spirituale. Suferința este o experiență transformatoare, indispensabilă unei deveniri morale veritabile. La fel, regretul face parte din structura intimă a unui om sănătos din punct de vedere moral și spiritual. Fără a regreta, nu te poți căi, iar fără căință, viața este doar o dezordine dureroasă, malignă, care arată bine pe social media (fapt prilejuit de îmbolnăvirea lumii cu iluzii deșarte)”, spune Radu-Alexandru Dincă.

Comments

comments