Cu toate deficienţele semnalate de cele mai importante instituţii implicate în justiţia din România, noile coduri-penal şi cel de procedură penală – vor intra în vigoare sîmbătă, 1 februarie, după cum a afirmat premierul Victor Ponta.

Care sunt problemele noilor coduri

1. Noile coduri penale elimină posibilitatea folosirii tehnicilor speciale de investigare, precum interceptarea comunicaţiilor, fără ca persoanele suspectate să fie avertizate înainte de faptul că sunt urmărite penal, ceea ce face inutilă, chiar imposibilă, instrumentarea dosarului penal. Cu alte cuvinte, suspectul trebuie anunţat că îi vor fi interceptate convorbirile telefonice, sms-urile, mailurile, că e filat sau îi sunt interceptate discuţiile ambientale. Interceptările reprezintă baza deschiderii unei investigaţii penale, reprezintă indicii pentru percheziţii şi ridicări de înscrisuri. Această prevedere din noile legi penale perturbă grav activitatea DNA şi a DIICOT, făcând aproape imposibilă instrumentarea dosarelor de corupţie, de spălări de bani, de evaziune fiscală, de delapidări, de distribuiri de contracte pe bani publici clientelei politice.

2. Pentru multe infracţiuni grave au fost micşorate pedepsele cu închisoare, în unele cazuri cu mulţi ani, astfel că multe dosare aflate deja în instrumentare sau în faza de judecare vor fi închise prin prescrierea faptelor. De exemplu, nu vor mai exista pedepse de 20 de ani de închisoare pentru înşelăciuni cu consecinţe deosebit de grave, deoarece pentru înşelăciune în noua legislaţie penală pedeapsa maximă a fost redusă drastic, la doar 5 ani închisoare, chiar dacă este o gravă infracţiune adusă patrimoniului public. Cu alte cuvinte, poţi să înşeli instituţiile statului cu zeci, sute de milioane de euro că pedeapsa pe care o rişti e de la 1 la 5 ani închisoare.

3. O mare problemă pentru instanţe, după intrarea în vigoare a noilor coduri penale, o va reprezenta modul de calculare a termenelor de prescripţie cauzate de micşorarea pedepselor, care va crea, de asemenea, haos în justiţie.

4. O altă confuzie va fi creată de faptul că nu se va şti pe ce criterii se va aplică principiul universal de drept al legii celei mai favorabile. Acest lucru crea, de asemenea o harababură în justiţie deoarece vor exista instanţe care vor interpreta diferit acest principiu de drept.

5. O altă problemă semnalată este lipsa de personal, care poate duce la blocarea sistemului judiciar: 150 de judecători şi 350 de grefieri sunt necesari pentru aplicarea eficientă a noilor coduri.

6. Noile coduri penale îngrădesc libertatea presei prin reintroducerea condamnărilor penale pentru insultă şi calomnie. De asemenea, jurnaliştii sunt pedepsiţi penal dacă nu fac proba verităţii dezvăluirilor. Cu alte cuvinte, jurnaliştii sunt consideraţi din start vinovaţi, ei nu mai beneficiază de principiul general-valabil al prezumţiei de nevinovăţie deoarece ei trebuie să-şi dovedească nevinovăţia. Într-un stat de drept se prezintă probele vinovăţiei în faţa căruia suspectul trebuie să se apere cu probe.

7. Multe infracţiuni grave nu mai sunt incriminate, spre exemplu subminarea economiei naţionale, iar la multe alte infracţiuni grave tentativa nu mai este incriminată. Cu alte cuvinte, toţi cei condamnaţi pentru tentative de săvârşire a unor infracţiuni care în noile coduri au fost eliminate vor ieşi din puşcării. Există şi dosare în care cei vizaţi de acuzaţii au fost deja condamnaţi în primă instanţă, iar noile reglementări i-ar putea ajuta să-şi reducă pedeapsa, dacă acuzaţiile ar fi admise definitiv.

8. În noile coduri penale există doar o cale de atac, ceea ce va grăbi soluţionarea dosarelor, dar şi micşo­rează pedepsele. Spre exemplu, în dosarul Rompetrol, în care este vizat, printre alţii, omul de afaceri Dinu Patriciu, nu va mai avea două căi de atac, în noul cod fiind prevăzut doar recursul, nu şi apelul. (sursa: romanialibera)

 

Comments

comments

DISTRIBUIȚI