EXCLUSIVITATE O carte – document, apărută în 1983, sub semnătura istoricului argeşean Petre Popa, intitulată „Preşedintele României Socialiste – Nicolae Ceauşescu şi Argeşul”, dezvăluie lucruri mai puţin cunoscute despre activitatea în judeţul nostru a fostului dictator. Din cartea lui Petre Popa, din care nu se mai păstrează decât un singur exemplar în arhiva Muzeului Judeţean, aflăm că Ceauşescu a fost, vreme de 16 ani, deputat de Piteşti şi că tot aici şi-a făcut primul ziar – „Omul liber”. Despre istoria activităţii politice a lui Nicolae Ceauşescu în Argeş, atât cea oficială, cât şi cea din ilegalitate, istoricul Petre Popa – tatăl fostului senator PD Gabriel Popa.

Este vorba de un volum omagial apărut în anul 1983, dedicat fostului dictator, la împlinirea vârstei de 65 de ani, cu titlul „Preşedintele României Socialiste – Nicolae Ceauşescu şi Argeşul”. Colaborator la această carte, în calitate de redactor, fostul director al Muzeului Judeţean, Spiridon Cristocea. Acesta îşi aminteşte cum l-a pus cronicarul Petre Popa să alerge prin tot judeţul ca să facă rost de fotografii, pentru a ilustra cât mai bine activitatea lui Ceauşescu în judeţul Argeş.

„Ca urmare a activităţii sale revoluţionare, antifasciste, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a fost arestat în vara anului 1935 la Câmpulung”

Nicolae Ceauşescu a ajuns preşedintele României în 1967. Până atunci, toată activitatea lui politică s-a consumat, în cea mai mare parte, în judeţul Argeş. Folosind termenii la modă astăzi, se poate spune că Ceauşescu s-a format ca om politic în judeţul nostru. Fostul dictator a fost trimis de conducerea Uniunii Tineretului Comunist în Argeş în 1935, având ca principală sarcină să recruteze cât mai multe persoane şi să facă propagandă procomunistă. „Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a cunoscut oameni şi locuri din Argeş încă din 1935 – 1936, când a acţionat aici ca secretar al Uniunii Tineretului Comunist. În acea perioadă, un tânăr curajos, vizionar prin vocaţie şi intuiţia istoriei, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a desfăşurat, din însărcinarea PCR, şi pe plaiuri argeşene, o intensă activitate revoluţionară, dovedind încă de atunci înalte virtuţi politice, organizatorice şi patriotice”, povesteşte, în cartea sa, istoricul Petre Popa.

Mai mult, în cartea din care nu mai există decât un sigur exemplar la Muzeul Judeţean, sunt prezentate chiar şi zonele unde Ceauşescu a acţionat, dar şi categoriile sociale cărora li se adresa în mod special: „Activitatea revoluţionară desfăşurată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu la Fabrica de Textile din Piteşti, la minele de la Godeni şi Poienari, în şcolile de meserii sau atelierele din Piteşti şi Câmpulung, precum şi comunele Valea Mare Pravăţ sau Mioarele, a influenţat direct acţiunile organizate de comunişti în această parte a ţării, a determinat înfiinţarea de nuclee ale Uniunii Tineretului Comunist. La 1 mai 1935, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a reprezentat tineretul din Argeş şi Muscel la Conferinţa Regionalei Oltenia a Uniunii Tineretului Comunist, care s-a desfăşurat, în condiţii de ilegalitate, la Râmnicu – Vâlcea”.
Activitatea de propagandist şi agitator din Argeş nu scapă de ochiul vigilent al autorităţilor vremii, care au decis arestarea lui Nicolae Ceauşescu, chiar după participarea la Conferinţa de la Râmnicu – Vâlcea. Iată şi ce scria Petre Popa în cartea sa despre acel eveniment: „Ca urmare a activităţii sale revoluţionare, antifasciste, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a fost arestat în vara anului 1935 la Câmpulung, fiind apoi eliberat, la intervenţia muncitorilor comunişti din Muscel”.

Pe strada Craiovei din Piteşti, la nr. 100, Ceauşescu tipăreşte primul ziar – „Omul liber”

Un lucru pe care foarte puţini îl cunosc şi care este dezvăluit în cartea lui Petre Popa este acela că, la Piteşti, Nicolae Ceauşescu a înfiinţat prima filială a Blocului Democratic din Argeş, o rădăcină a viitorului Partid Comunist Român. Mai mult, a tipărit şi un ziar de propagandă, intitulat „Omul liber”. Iată şi cum consemnează istoricul Popa în cartea sa acest eveniment: „Unul dintre cele mai însemnate momente ale activităţii sale revoluţionare l-a reprezentat iniţiativa înfiinţării Filialei Argeş a Blocului Democratic, acţiune finalizată la 1 ianuarie 1936, în atelierul de pe strada Craiovei, nr. 100 din Piteşti. Prin intermediul acestei organizaţii democratice, Partidul Comunist a desfăşurat variate activităţi politice, printre care menţionăm tipărirea la Piteşti a ziarului «Omul liber»”.

Timp 16 ani, Ceauşescu a fost deputat de Piteşti în Marea Adunare Naţională

După ce comuniştii ajung la putere în 1947, Nicolae Ceauşescu îşi reia activitatea politică din Argeş şi, pe 16 aprilie 1947, conduce şedinţa extraordinară a Biroului Comitetului Judeţean Argeş al Partidului Muncitoresc Român. Din 1952 şi până în 1969 va fi deputat de Piteşti în Marea Adunare Naţională. În tot acest timp, Ceauşescu începe să urce şi spre vârful conducerii partidului, dar şi al guvernului din acea vreme. Pe rând, Ceauşescu a deţinut funcţii importante, fiind ministrul Agriculturii şi adjunct la Ministerul Forţelor Armate, cu gradul de general-maior.

În toată această perioadă, deşi deţinea funcţii importante în guvernul care conducea ţara, Nicolae Ceauşescu nu a uitat judeţul unde s-a format ca om politic, dovadă că s-a implicat activ în dezvoltarea economică a Argeşului. Un fapt care a transformat Argeşul dintr-un judeţ agricol într-unul cu una dintre cele mai puternice industrii. Astfel, pe 16 februarie 1961, Ceauşescu analizează stadiul lucrărilor la Hidrocentrala Argeş şi stabileşte construirea noii Fabrici de Filatură din Piteşti, precum şi a Combinatului de Prelucrare a Lemnului. Tot atunci a analizat şi primul proiect de sistematizare a Piteştiului. La o lună după această vizită, Ceuşescu este ales din nou deputat de Piteşti, momentul fiind punctat astfel în cartea lui Petre Popa: „În martie 1961, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a primit un nou şi unanim mandat din partea piteştenilor în Marea Adunare Naţională”. Cu doar o lună înainte să preia funcţia de secretar general al Partidului Muncitoresc Român, pe 17 februarie 1965, Ceauşescu face o vizită-maraton în Argeş, unde vizitează nu mai puţin de cinci obiective economice majore: Combinatul de Prelucrare a Lemnului Piteşti, Centrala de Termoficare, Întreprinderea de Poduri şi Prefabricate Beton Piteşti, Întreprinderile Mecanice Câmpulung şi Colibaşi, viitoarele Uzine ARO şi Dacia. La nici o săptămână, pe 24 februarie, Ceauşescu revine în Argeş şi vizitează Fabrica „Textila”, Combinatul de Prelucrare a Lemnului, Institutul de Învăţământ Superior, Liceul „Nicolae Bălcescu”, Spitalul „Nicolae Bălcescu”, ocazie cu care vizitează şi noile blocuri care începuseră să se construiască în Piteşti.

La trei zile de la moartea lui Gheorghiu-Dej, în martie 1965, Nicolae Ceauşescu preia funcţia de secretar general al PMR. Iată şi cum este consemnat acest moment istoric în cartea omagială a cronicarului din Piteşti, Petre Popa: „La 22 martie 1965, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a fost învestit cu cea mai înaltă funcţie de conducere a partidului nostru. Anii următori vor consacra Argeşul ca una dintre cele mai puternice zone economice şi social-culturale ale României“. Într-adevăr, nici după acest moment, care consemnează avansarea lui Ceauşescu în fruntea ţării, acesta nu uită de Argeş şi se interesează în continuare de dezvoltarea economică a judeţului nostru.  Pe 9 decembrie 1966, Ceauşescu inaugurează Hidrocentrala de pe Argeş, iar un an mai târziu, pe 20 octombrie 1967, este inaugurată şi Întreprinderea de Motoare Electrice. La 20 august 1968, în prezenţa lui Nicolae Ceauşescu, s-a inaugurat Întreprinderea de Autoturisme Piteşti – Uzina Dacia, iar pe 21 iulie 1969, Combinatul Petrochimic.

Comments

comments