Ceauşescu a cerut ca autostrada Bucureşti – Piteşti să nu producă somnolenţă la volan, iar viteza să fie de 140 de km/oră

INEDIT! La începutul anilor ’60, Nicolae Ceauşescu cerea Direcţiei Generale a Drumurilor să găsească o soluţie de fluidizare a traficului, dar şi mărirea vitezei de deplasare pe DN 7, între Piteşti şi Bucureşti. Studiul tehnico-economic realizat în 1966 arăta că se impune construcţia unui nou drum între Bucureşti şi Piteşti, oricare altă soluţie prelungind lungimea călătoriei cu 25 de km. Deşi Daciile din anii ’70 nu puteau să ajungă la asemenea viteze, Ceauşescu a dorit ca A1 să poată face faţă unor viteze de bază foarte mari pentru acea perioadă, de 140 km/h.

În urmă cu 48 de ani, Autostrada Piteşti – Bucureşti a fost proiectată pentru o viteză de bază de…140 km/h

Am aruncat o privire asupra unui raport al IPTANA (fostul Institut de Proiectări în Transporturi), unde sunt prinse informaţii preţioase despre viziunea lui Ceauşescu asupra autostrăzilor care s-au proiectat în timpul său. Nu mică ne-a fost mirarea să vedem că, pentru autostrada Bucureşti – Piteşti, „elementele geometrice au fost proiectate pentru viteza de bază de 140 km/h”, deşi săraca Dacie 1.110 nici nu putea să ajungă la o asemenea viteză. Conform raportului IPTANA, în anul 1967, pe 4 februarie, a început construcţia primei autostrăzi din România – Autostrada Bucureşti – Piteşti. Aceasta a fost dată în folosinţă în anul 1973, cu noi segmente adăugate în 2007, 2010 şi 2011. Data începerii lucrărilor coincide cu un studiu realizat, în perioada 1967 – 1969, de Institutul de Proiectări în Transporturi (IPTANA), studiu dedicat construirii în perspectivă a unei reţele de autostrăzi. România ar fi trebuit să aibă în prezent circa 3.200 de kilometri de autostradă, în loc de numai 314 kilometri, dacă ar fi aplicat proiectele elaborate de singurul institut de profil de la acea vreme.

Traseul Autostrăzii nu trebuia să traverseze nicio localitate şi să aibă aliniamente lungi, care produc monotonie şi facilitează „somnolenţă” la volan

Conform studiului IPTANA, „în primele luni ale anului 1966 a fost finalizat şi studiul de circulaţie pentru direcţia de trafic Bucureşti – Piteşti, solicitat de Direcţia Generală a Drumurilor, în urma constatărilor făcute în anii 1964 – 1965 de către Nicolae Ceauşescu, privind blocarea circulaţiei şi scăderea vitezei de deplasare a autovehiculelor pe unele tronsoane ale Drumului Naţional nr. 7, între Bucureşti şi Piteşti. Analizele şi studiile întreprinse pentru stabilirea posibilităţilor de sporire a capacităţii acestui drum au demonstrat, însă, că această problemă nu poate fi rezolvată satisfăcător prin lărgirea drumului existent, din cauza condiţiilor de traversare a localităţilor şi a volumului mare de demolări.

Astfel, s-a trecut la proiectarea „Noului drum naţional Bucureşti-Piteşti”, care, în urma propunerii proiectanţilor din IPTANA, a fost conceput cu toate caracteristicile şi rezolvările necesare pentru o Autostradă. După cum precizau specialiştii de la IPTANA la vremea respectivă, „traseul noii artere rutiere a fost stabilit de către proiectanţi astfel încât acesta să se situeze pe direcţia cea mai scurtă între cele două oraşe, fără a traversa nicio localitate şi fără aliniamente lungi care produc monotonie şi facilitează fenomenul de „somnolenţă” la volan, iar noaptea jenează circulaţia din sens contrar, producând „orbirea” conducătorilor auto. Interesant este şi faptul că, pentru realizarea A1, s-au folosit nu mai puţin de 445.000 de tone de asfalt. Mai trebuie spus că în perioada 1972-1973, cei de la IPTANA au făcut şi mai multe studii privind o potenţială autostradă între Piteşti şi Sibiu.

 

1 COMENTARIU

  1. Nu stiu cine a scris articolul, probabil VeMe, insă, foarte ușor se vede lipsa de experientă in documentare. Să nu uitam ca in anii ’67-’70, incă veneau turisti din Europa Centrală si chiar din Vest care nu aveau Dacii… Deci, concluzia pripită că a fost proiectată degeaba pentru viteze de 140 km/h, este absurdă. Faptul că s-au făcut 106 km in acei ani, cu utilaje românești, tehnicieni si muncitori autohtoni, după mine, a fost o realizare. După ‘ 90, in 30 de ani, câți km s-au construit ? Aud ? Și cu ce costuri ? Aud iar ? Nici măcar rușinea care le-a provocat-o omul de afaceri(avocat sau jurist, de fapt), prin construirea unui metru de autostradă, nu a mișcat vreun neuron „patriotic” a șlethei politice care suge țara tot de atâtia ani(30).

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here