Bogaţi, comuna groparilor

2,506 views

INEDIT Aproape 30% dintre groparii cimitirelor din Bucureşti provin din comuna argeşeană Bogaţi. Seriozitatea şi puterea de muncă a groparilor din Bogaţi este cunoscută la Bucureşti încă din anii ‘70. Ironia face ca în această comună să nu lucreze niciun gropar.

„Sunt şase biserici şi tot atâtea cimitire, dar când este vreo înmormântare, rudele sunt cele care sapă gropile”, spune primarul Ion Gârleanu. În ultimii 40 de ani, sute şi sute de oameni din Bogaţi au lucrat ca gropari în cimitirele din Capitală. Din vorbă-n vorbă şi din generaţie în generaţie, o parte din „bogaţi” (cum îşi spun cu fală înşişi bogăţenii) au trecut de la munca câmpului la tămâiat, florărit, dezgropat şi îngropat morţi, nu neapărat în ordinea asta. Primarul Ion Gârleanu spune că oamenii s-au făcut gropari la Bucureşti de când se ştie el. Mai mult, în timpul şcolii militare, chiar şi primarul a lucrat la cimitirul din Giuleşti, care s-a desfiinţat între timp. Bunicul primarului a lucrat şi el la cimitir, tatăl său l-a urmat, a devenit administrator acolo, iar mama s-a ocupat de flori. Sunt oameni muncitori şi primarul nu vede niciun motiv să le fie ruşine de asta. „De când mă ştiu, oamenii făceau asta. Este ca o tradiţie la noi în comună. Nu e una dintre cele mai frumoase meserii. Dar rezultatul e că sunt foarte mulţi cei care lucrează în cimitirele din Bucureşti”, spune Ion Gârleanu.

Meseria a prins şi la tineri

Am fi dorit să vorbim şi cu câţiva gropari, însă cu toţii erau la muncă, în Bucureşti. „Sunt oameni care muncesc mult şi fac un ban cinstit. Nu este niciunul pe acasă, pentru că sunt toţi la muncă în Capitală. În general, lunea, marţea şi de Sărbători mai ajung în comună. Sunt cu toţii oameni harnici, zdraveni şi curaţi, care lucrează pentru a asigura toate cele necesare familiilor lor, iar mulţi dintre ei au reuşit să îşi trimită copiii şi la facultate. Dacă i-aţi vedea cât de bine arată, nici nu aţi zice că lucrează ca gropari”, ne mai dezvăluie primarul. Ion Gârleanu susţine ca meseria de gropar a prins însă şi la tineri. Nu că ar fi neapărat ceva genetic, dar, dacă un tată a lucrat în cimitir, l-a adus şi pe fiu mai târziu în breaslă: „Şi pentru mine este un semn de întrebare de ce din alte părţi nu se duc. Sunt şi unchi de-ai mei, am şi eu în familie foarte mulţi gropari”. Groparii din Bogaţi care au plecat la Bucureşti muncesc acolo toată săptămâna. Nevestele îi aşteaptă, au grijă de gospodărie, se îngrijesc de avere, de parcă ar avea soţii plecaţi la război. Ele zic că nu mai merge cu cimitirul cum mergea înainte şi asta deoarece groparii de azi plătesc chirie, sunt storşi de bani pe taxe şi controale. În ceea ce-i priveşte pe bucureşteni, un lucru este cert: acestora nu le place meseria de gropar, dovadă că 80 % dintre cei care lucrează în cimitirele din Capitală sunt din provincie. Cei mai mulţi dintre ei sunt din comuna Bogaţi. În ce priveşte salariul, acesta este de aproximativ 600-700 de lei plus sporuri, la care se adaugă alte câteva sute de lei pe lună, bani pe care groparii îi primesc de la oamenii ale căror rude sunt înmormântate. Conducerea Administraţiei Cimitirelor din Bucureşti susţine că preferă să lucreze cu oameni din provincie, pentru că muncesc mai bine şi acceptă salarii mai mici.

Legendă

Comuna Bogaţi a fost atestată acum 500 de ani de domnitorul Mircea Ciobanu, iar o legendă spune că un slujbaş ţigan al voievodului şi-a găsit moartea între dealurile din această localitate. Pentru a elucida moartea slujbaşului său Mircea Ciobanu a trimis un alt curtean să cerceteze cazul. După ce şi-a făcut treaba acesta din urmă a dat ordin ca ţiganul să fie înmormântat de săteni, numai că nimeni nu a dorit să facă asta. Conform legendei, refuzul de al îngropa pe ţigan s-a transformat într-un blestem pentru comună şi de aici faptul că bogăţenii au fost osândiţi să devină gropari.

 

Comments

comments

DISTRIBUIȚI