DEZVĂLUIRI ISTORICE Mihai Viteazul iubea femeile la fel de mult pe cât îşi iubea şi ţara. Una dintre cele mai cunoscute amante ale Voievodului a fost, însă, blonda Velica, fiica logofătului Ion Norocea din Piteşti, cel care a construit prima biserică din oraş, Sf. Mucenic Mina.
Mihai Viteazul a reprezentat una dintre cele mai proeminente figuri din istoria românilor. Nici nu ar avea cum altfel, dacă ne gândim că a fost domnitorul care a realizat prima Unire a Ţărilor Române, la 1600. Recent însă, istoricii au scos la iveală şi o latură mai puţin cunoscută a Domnitorului, aceea că iubea femeile la fel de mult pe cât îşi iubea şi ţara. Ba chiar punea mai multă patimă când venea vorba de amante decât o făcea în luptele cu turcii. Revista „Historia”, condusă de jurnalistul Ion Cristoiu, a publicat un amplu material despre relaţiile extraconjugale ale marelui Voievod.
Din informaţiile scoase la iveală de către istoricul Constantin Gane, aflăm că imaginea Voievodului era total diferită de cea a soţului. „Mihai Viteazul a fost un soţ crud, un om care nu şi-a cruţat nevasta, pe care o punea faţă în faţă cu ibovnicele lui, cărora, uneori, le dădea pasul înaintea Doamnei, despot în viaţa privată cum era în cea publică, în felul regilor de mai târziu ai Franţei, cu multe Lavalliere şi multe Pompadoure”, scrie istoricul Gane în materialul din revista „Historia”.
Amantă blondă din Piteşti
Dacă poveştile amoroase ale lui Mihai Viteazul s-ar fi petrecut în zilele noastre şi nu în urmă cu peste 400 de ani, presa tabloidă le-ar fi alocat spaţii largi.
Conform mărturiilor istorice, Domnitorul s-a căsătorit cu Doamna Stanca din interes, pentru că avea nevoie de averea ei şi de alianţe puternice cu neamurile boiereşti, pe care aceasta le avea în familie. Nici vorbă de dragoste. Doamna Stanca a fost înşelată adeseori de Voievod cu ibovnice mult mai tinere, aristocrate şi bine educate.
Una dintre cele mai cunoscute amante ale lui Mihai Viteazul a fost, însă, blonda Velica, fiica logofătului Ion Norocea din Piteşti şi a Doamnei Stana (fiica voievodului Mircea Ciobanul). Velica noastră din Piteşti era şi ea căsătorită cu italianul Fabio Genga şi l-a cunoscut pe Mihai Viteazul la curtea lui Sigismund Bathory, în 1595, după bătălia de la Călugăreni.
Conform istoricilor, relaţia dintre Voievod şi blonda din Piteşti a devenit una foarte serioasă, spre nefericirea Doamnei Stanca. Mai mult, Velica visa chiar să se mărite cu Mihai şi să devină prima Doamnă a ţării. Sursele vremii povestesc că Velica se autointitula „Gospodja Velica” (Doamna Velica), titlu acordat doar soţiilor de voievozi.
Se spune că Doamna Stanca nu l-a iertat niciodată pe Mihai pentru umilinţele la care a fost supusă din cauza patimii sale necugetate pentru Velica, iar sfârşitul rapid şi tragic al Domnitorului a fost pus şi pe seama blestemului soţiei sale.
Velica vorbea mai multe limbi străine
În 1600, Mihai a revenit la Alba-Iulia şi, de atunci, Voievodul s-a afişat tot timpul în public cu amanta sa, Velica, impunându-le tuturor să i se închine „ca unei domniţe ce era şi ca unei doamne care ar putea fi“.
Tot în 1600, un agent neamţ îl informa pe împăratul Rudolf al II-lea că: „toate trebile Ţării Româneşti le are în mână o jupâneasă româncă, măritată cu Fabio Genga, cu care se ţine Vodă în ştiinţa tuturor, mergând până într-atât încât valahul a poruncit soţului, sub pedeapsă de moarte, să n-aibă a face cu dânsa”.
În acelaşi timp, pe sigiliul personal al „Doamnei Velica” figura şi pajura valahă. Ca să fie cât mai aproape de ea, Mihai a instalat-o pe Velica la Târgovişte împreună cu soţul acesteia, martor neputincios al aventurilor nevestei sale. Prezenţa lângă Mihai Viteazul a Velicăi s-a impus şi prin faptul că aceasta cunoştea multe limbi străine şi avea foarte multe relaţii, prin prisma soţului său, adăugând şi marea influenţă asupra lui Sigismund Bathory.
Dincolo de aspectul imoral al relaţiei dintre Mihai Viteazul şi Velica din Piteşti, istoricii spun că aceasta a avut un mare aport la realizarea Unirii Transilvaniei cu Ţara Românească.
Amanta Velica apare în cele mai cunoscute tablouri cu Mihai Viteazul
Dacă pe Doamna Stanca o găsim în tabloul votiv al ctitoriilor sale şi ale lui Mihai Viteazul, Velica noastră din Piteşti apare şi ea în două picturi de epocă, alături de marele domnitor. Este vorba de tabloul lui Firans Franken II, pictor de curte al lui Rudolf al II-lea, care a surprins un moment din vizita lui Mihai Viteazul la Palatul Hradcany din Praga, în primăvara anului 1601, sub forma unei fastuoase alegorii intitulate „Cresus arătând comorile sale lui Solon”.
Chiar dacă, la început, unii istorici au considerat că prezenţa blondă care pare să se sprijine pe mâna Voievodului român era fiica sa, Florica, acelaşi chip al Velicăi apare, însă, şi într-un alt tablou al unui pictor din şcoala lui El Greco, inspirat dintr-o scenă petrecută la 11 noiembrie 1599. Este vorba despre uciderea de către secui a cardinalului Andrei Bathory şi aducerea capului acestuia Domnitorului român. Se spune că ura Bathoreştilor faţă de Velica a fost reliefată în acest tablou, care surprinde aducerea capului lui Bathory la Alba-Iulia. În tablou, Mihai este prezentat drept Irod, care ordonase un asemenea gest monstruos, pentru a face hatârul unei femei.
Tatăl Velicăi a construit prima biserică din Piteşti
Aşa cum am spus, blonda Velica era fata logofătului Ion din Piteşti, pe numele său Ion Norocea, şi a Doamnei Stana (fiica voievodului Mircea Ciobanul şi a Domnei Chiajna). Cea mai veche construcţie bisericească din Piteşti, datând din anul 1564, este chiar ctitoria logofătului Ion Norocea. Este vorba de biserica Sf. Mucenic Mina (cunoscută şi ca Biserica Norocea, după numele logofătului), situată pe str. Justiţiei nr. 5.
În preajma anului 1600, oastea lui Mihai Viteazul a luptat pe teritoriul argeşean împotriva unor detaşamente polone, aliate cu efectivele lui Simion Movilă. Aici Domnitorul a avut sprijinul logofătului Ion Norocea, tatăl amantei sale, care, între timp, se mutase în Ardeal, dar îşi păstrase şi toate proprietăţile din Piteşti.
În Ardeal, logofătul apare în documentele oficiale cu numele Ion de Pytesdi (Piteşti). După luptele de la Piteşti, Mihai Viteazul îl numeşte pe logofăt reprezentant al Transilvaniei pe lângă Poarta Otomană, o funcţie similară cu cea a unui ambasador din zilele noastre. După urcarea lui Mihai Viteazul pe tron, logofătul Ion din Piteşti a ajuns mare vornic.
Aşadar, judecând după aceste recente mărturii istorice făcute publice de revista „Historia”, putem spune că viaţa extraconjugală de acum 400 de ani a marelui Voievod nu diferă cu nimic de cea a marilor oameni politici din zilele noastre. Aceleaşi metehne şi obiceiuri…
