Barajul Vidraru în cifre şi în presa vremii din anii 1966. Cum a rămas ÎPS Calinic blocat în liftul de la centrala electrică

4,621 views

O lucrare similară ar costa azi 450 de milioane de euro. Comuniștii au cheltuit, în banii de atunci, peste 1,4 miliarde de lei. Dacă vrem să mai construim un baraj în genul celui de la Vidraru va trebui să cheltuim 450 milioane de euro. Iar dacă, printr-o minune, cineva ar veni cu acei bani, construcția va fi imposibil de demarat pentru că investitorul se va lovi de legislație și de opoziția ecologiștilor.
Unul dintre veteranii de la Vidraru, Paul Gheorghiescu, explică de ce este imposibil: “Acum nu mai poți construi un baraj de felul acesta dacă nu dispui de un bazin propriu. Nu mai ai voie sa inunzi hectare întregi deoarece se schimbă microclimatul zonei. Mai mult, nu se mai pot face capturi de râuri pentru alimentarea acelui lac”. La Vidraru s-a inundat o suprafață de 870 de hectare.

La vremea când s-au început lucrările la Vidraru, în 1961, nu s-au luat in considerare aceste lucruri. Trebuia doar pus în aplicare visul liderului comunist Gheorghe Gheorghiu Dej, care voia o hidrocentrală impresionantă pe râul Argeș. N-a avut norocul să o vadă gata, el stingându-se din viață în 1965. Urmașul și, totodată, rivalul său, Nicolae Ceausescu, a tăiat panglica pe 9 decembrie 1966. La momentul punerii în funcțiune, barajul de pe Argeș era al cincilea din Europa și al nouălea din lume între construcțiile similare.

Acum, cu cei 166 de metri înălțime ai săi, a rămas pe locul cinci pe continent, dar a coborat pe pozitia 27 în lume. “De 40 de ani nu s-a schimbat nimic. Doar galeria de acces către centrala hidroelectrică”, spune Gheorghiescu.

Peste 20 de morti

Visul lui Dej a ucis peste 20 de oameni din 1961 până în 1966. “Când am venit aici, de la Bicaz, nu era decât o cale ferată, o mocăniță. Timp de patru ani am construit drumul de acces. Ne-am adus locomotiva și vagoanele de la Bicaz. Cu ele am cărat piatra pe șantier. Cele mai dure experiente le trăiam iarna. Era extrem de frig. Munceam indiferent de vreme”, povesteste un alt veteran, Viorel Dănilă.

Barajul are o grosime la coronament de 6 metri și 25 metri la bază. Este străbătut de 9 galerii orizontale, unde sunt montate aparate care măsoară presiunea, temperatura, deformațiile.
Există, de asemenea, un ascensor care măsoară înclinația. “Barajul ăsta se mișcă atunci când lacul este plin sau gol. Este ca un pod”, ține să precizeze Dănilă. În prezent, lucrează zece muncitori la baraj, câte doi pe schimb.

Cea mai mare sperietura

In 1974 s-a produs cel mai mare incident din istoria barajului. “Eram acasă, la București, când am primit un telefon. Mi s-a spus că barajul s-a rupt și că trebuie să mă duc neapărat acolo. Barajul nu pățise nimic, dar căzuse un versant din cauza unei falii de nimeni știută. S-au prăbușit 10.000 de metri cubi de rocă peste un viaduct aflat la baza barajului. Apa a țâșnit cu 600 de metri cubi pe secundă, inundând satele din zonă și unitatea militară ai cărei soldați lucrau la Transfăgărășan”, povestește Dănilă. Nu a căzut niciun cap din cauza acelui incident. “In schimb, noi, inginerii, ne certam tot timpul cu geologii. Ei nu descoperiseră falia aceea. Aveam o vorba răutăcioasă: “Teologii nu știu ce se întâmplă în cer, iar geologii habar nu au ce este în pământ”, mai spune Dănilă.

Paul Gheorghiescu, care acum este șeful Serviciului de Inspecție Generală din cadrul Hidroelectrica, afirmă că în ipoteza în care barajul cade într-o secunda și lacul de acumulare este plin, în doua ore viitura atinge 12 metri în Pitesti, oraș aflat la aproximativ 70 de kilometri de Vidraru. Bucureștiul scapă însă neatins. Acesta a vrut sa menționeze că barajul rezistă la un cutremur de 9 grade și că mai are garanție încă 60 de ani de-acum încolo.

Cifre: Centrala, la 100 de metri sub pământ

Schema de amenajare a centralei hidroelectrice de la Vidraru cuprinde un lac de acumulare care are un volum de 450 de milioane de metri cubi, fiind al doilea din țară, dupa Izvorul Muntelui, un baraj de beton în arc dublu cu o înălțime de 166 metri și o lungime la coronament de 307 metri, o galerie de aducțiune continuată printr-un castel de echilibru și un puț forat, o centrală subterană și o galerie care evacuează apele uzate.
Centrala electrică e amplasată la 104 metri sub nivelul albiei râului Argeș, prima de acest fel din țară.

Centrala are patru turbine produse în Cehia, cu o putere totala de 220 MW. Din punct de vedere al puterii instalate, centrala hidroenergetică de la Vidraru este a patra în țară, dupa Porțile de Fier 1, Lotru, Retezat și Someș.
Potențialul hidroenergetic al României este valorificat doar la o treime din capacitate. În prezent, producția de energie de tip hidro, care este și cea mai ieftină, reprezintă 30% din producția totală de energie din România.

Incident – Episcopul Calinic a ramas blocat in lift

Accesul la centrala electrica aflata la 100 de metri sub pământ se face cu doua lifturi care coboară distanța respectivă în doua minute. Într-unul dintre ele a ramas blocat Calinic Argeșeanul, Episcopul Argeșului și Muscelului. El l-a însoțit pe Patriarhul Teoctist într-o vizită pe care a efectuat-o la centrală. “Teoctist era în celălalt lift, împreună cu Patriarhul Alexandriei. A avut noroc. În schimb, Calinic s-a cam speriat”, susțin martorii întâmplării

Barajul Vidraru în cifre

–€ În 1966, când a fost dat în folosință, Barajul Vidraru se situa în primele 5 baraje în arc din Europa;

– Lacul de acumulare Vidraru are o lungime de 28 km;

–€ Construcția barajului a durat 5 ani și jumătate;

–€ Înălțimea barajului este de 166,6 metri;

– Grosimea la coronament de 6 metri, cea de la baza este de 25 de metri;

– Lungimea la coronament este 307 metri, iar suprafața este de de 870 de hectare;

– Lățimea la baza barajului 25 de metri.

–€ Debitul maxim la 1.000 de ani a fost calculat la 645 metri cubi pe secundă.
– S-au forat 42 km de galerii subterane;

– S-au excavat 1.768.000 metri cubi de rocă, din care aproximativ 1 milion metri cubi în subteran;

– S-au turnat 930.000 metri cubi de beton, din care 400.000 metri cubi în subteran;

– Lacul de acumulare Vidraru are un volum total de 465 milioane metri cubi;

– Barajul Vidraru a fost, la momentul inaugurării, al cincilea în Europa și al noualea în lume între construcțiile similare;

– Este un baraj din beton cu dublă curbură realizat din 22 ploturi verticale;

– Are o înălțime de 166,60 metri și o lungime la coronament de 307 metri;

– Barajul Vidraru este traversat de nouă galerii orizontale interioare;

– Construcția se sprijină pe versanții munților Pleașa și Vidraru.

– Barajul are 2 goliri de fund care evacuează cate 90 de metri cubi pe secundă fiecare, la lac plin.

– Barajul permite funcționarea centralei subterane de la Corbeni și a unui lanț de 20 de hidrocentrale pe Argeș.

În timpul cutremurului din 1977, barajul a fost supus unor forțe seismice cu accelerații maximale de peste 0,15 grame fără ca structura să manifeste anomalii în comportare.

Barajul Vidraru în presa vremii

În 20 FEBRUARIE 1965, ziarul SCÂNTEIA.

”Ieri, pe marele șantier argeșean a fost sărbătoare. Oamenii din adâncuri și cei care înalță la Cheile Argeșului pieptul arcuit al barajului de la Vidraru, într-un cuvânt constructorii hidrocentralei, au trăit bucuria unui important eveniment – străpungerea, cu 40 de zile mai devreme față de prevederile planului, a tronsonului Cetățuia – Aref al galeriei de fugă. Pe aici, apele Argeșului ieșite din turbinele centralei subterane sunt conduse din nou în albia răului, dupa călătoria lor sub munte. Dialogurile purtate acolo, la peste 100 de metri sub albia Argeșului , se strecurau prin rocă într-o parte și în cealaltă, ajungând la mineri ca un ecou îndepărtat. De luni și luni de zile se apropiau unii de ceilalți metru cu metru; învingând izvoarele subterane, tăria pietrei și presiunea uriașă a muntelui, minerii pregăteau ziua străpungerii uneia din verigile importante ale lanțului de tunele din galeria de fuga a apelor.”

În 15 MARTIE 1966, ziarul SCÂNTEIA.

”Undeva în corpul barajului, porți grele de metal taie într-o clipa panglica argintie a Argeșului. Încet-încet, albia bătrânului râu seacă. În spatele barajului, apele izbesc în clocot pieptul puternic al marelui stăvilar. Așa a început, cu zece zile înainte de termen, formarea unui nou lac artificial de aproape o jumătate de miliard de metri cubi de apă. Constructorii au fost felicitati de Emil Drăgănescu, ministrul energiei electrice, și de tovarășul Petre Duminică, prim-secretar al Comitetului Regional Argeș al Partidului Comunist Român. Pentru construirea barajului de la Vidraru s-au folosit agregate de mare capacitate, o fabrică automată pentru prepararea betoanelor, cu instalații de răcire, precum și puternice macarale și funiculare.

Sursa: barajulvidraru.ro

Comments

comments