Sfântul Prooroc Ilie Tesviteanul, sărbătorit în 20 iulie, a fost fiul lui Sovac, un preot al Legii Vechi, care locuia în cetatea Tesve din Galaad (Israel).
De la această cetate provine numele de Tesviteanul al proorocului. În tradiţia populară românească, Sfântul merge pe cer într-o căruţă cu roţi de flăcări şi cai albi, înaripaţi. El tună, trăsneşte şi loveşte dracii cu biciul de foc.
Sf. Ilie se bucură de o cinstire deosebită din partea Bisericii, ziua prăznuirii sale fiind marcată în calendar cu roşu, însemnare ce nu apare în acest fel la niciun alt prooroc.
Sfântul Ilie, proorocul lui Dumnezeu, nu a murit, ci a fost luat cu trupul în carul de foc, potrivit tradiţiilor evreieşti şi creştine.
Sfântul Prooroc Ilie este una dintre cele mai interesante şi complexe figuri de sfinţi, putând fi considerat un sfânt ecumenic, deoarece este cinstit nu numai în creştinism, ci şi în iudaism şi chiar în tradiţia islamică.
Sf. Ilie a trăit peste 100 de ani. El a trăit cu peste opt sute de ani înainte de întruparea Mântuitorului, pe vremea regelui Ahab, în regatul Israel din Samaria.
Sfântul Ilie este încă viu în trup, spun creştinii, păzindu-se de Dumnezeu în locaşurile raiului. Sfântul Ilie a fost văzut în Tabor de cei trei Sfinţi Apostoli în vremea Schimbării la Faţă a Domnului şi iar se va vedea de oamenii cei muritori trupeşte, înaintea venirii a doua pe pământ a Domnului. în acea vreme, cel ce mai înainte a scăpat de sabia Izabelei, va pătimi de sabia lui Antihrist.
În perioada sa pământeană, Ilie a săvârşit păcate, cel mai mare fiind uciderea părinţilor săi la îndemnul diavolului, pacate pe care le-a ispăşit în moduri diferite şi din această cauză Dumnezeu l-a iertat, l-a trecut în rândul sfinţilor şi l-a urcat la cer într-o trăsură cu roţi de foc trasă de doi sau de patru cai albi înaripaţi.
Potrivit textului din 4 Regi 2, 11, Sfântul Prooroc Ilie a fost înălţat la cer într-un car de foc. Îl lasă apoi urmaş pe Elisei din porunca lui Dumnezeu. Pe când mergeau amândoi vorbind, Sfântul Ilie este ridicat la cer într-un car de foc. Lui Elisei îi ramâne cojocul parintelui sau spiritual şi devine, la rândul său, făcător de minuni. În Noul Testament Sfântul Ilie apare la Schimbarea la Faţă a Mântuitorului şi se va arăta, de asemenea la sfârşitul lumii.
