Ce litigii pot fi supuse arbitrajului şi cine poate apela la arbitraj?
Arbitrajul este o jurisdicție alternativă având caracter privat şi are ca element central convenţia arbitrală, cunoscută şi sub denumirea de „clauză compromisorie” sau ,,compromis”.
Aceasta reprezintă acordul părţilor, exprimat, sub sancţiunea nulităţii, în formă scrisă, de a supune spre soluţionare instanţelor arbitrale unele sau toate litigiile dintre ele, decurgând dintr-un raport juridic determinat.
Este știut faptul că instanţele judecătoreşti au competență materială de ordine publică, cu o singură excepţie și anume trecerea litigiului respectiv de la justiţia statală realizată de puterea judecătorească, în competenţa justiţiei private, organizată legal sub forma arbitrajului privat – instituţionalizat sau ad-hoc.
Arbitrajul ia naştere prin încheierea convenţiei de arbitraj care trebuie redactată în formă scrisă. Nu se recunoaşte valabilitatea convenţiei de arbitraj încheiată verbal.
Persoanele care au capacitatea deplină de exercițiu al drepturilor pot conveni să soluţioneze pe calea arbitrajului litigiile patrimoniale dintre ele, în afară de acelea care privesc drepturi asupra cărora legea nu permite a se face tranzacție (cele care privesc starea civilă, capacitatea persoanelor, dezbaterea succesorală, relațiile de familie).
Litigiu arbitral este orice litigiu derivând dintr-un contract (dar și din relații necontractuale) inclusiv referitor la încheierea, interpretarea, executarea sau desfiinţarea lui, ca şi din alte raporturi juridice arbitrabile. Facem precizarea că statul şi autorităţile publice nu au vocația de a încheia o convenţie arbitrală.
Pot fi supuse deci arbitrajului litigiile patrimoniale între orice persoane fizice sau juridice cărora legea le recunoaște posibilitatea de a încheia o convenţie arbitrală.
Când trebuie încheiată convenţia arbitrală?
Arbitrajul are un caracter voluntar și are la bază opţiunea părţilor concretizată în convenţia arbitrală pe care au încheiat-o. Convenţia arbitrală în formă verbală nu există, nu se poate naşte din punct de vedere juridic, motiv pentru care acceptarea informală, pur verbală, de către pârât a aşa-zisei oferte de contract arbitral nu poate duce la apariţia respectivei convenţii.
Rigoarea privind forma scrisă a convenţiei arbitrale este explicabilă întucât este un act de dispoziţie iar executarea hotărârii arbitrale poate însemna transmiterea proprietăţii asupra unor bunuri, plata unor despăgubiri etc.
Convenția arbitrală se încheie fie la semnarea contractului (dacă ne aflăm în această ipoteză), fie prin convenție separată.
Ce este tribunalul arbitral?
Spre deosebire de instanţele de judecată de drept comun, tribunalul arbitral se formează în conformitate cu voinţa părţilor, pentru fiecare litigiu în parte și este o instituţie de arbitraj înființată și organizată potrivit legii.
În cadrul instituțiilor de arbitaj sunt înscrişi pe lista arbitrilor pe care îi puteți nominaliza să facă parte din completul de judecată arbitrală, persoane de renume, cu pregatire juridică temeinică, aleși dintre avocați și consilieri juridici.
Tribunalul arbitral ales este compus, potrivit voinței părţilor, dintr-un arbitru unic sau dintr-un număr impar de arbitrii (3 de regulă) și se supune regulilor de procedură arbitrale asemănătoare în cea mai mare parte cu regulile de procedură civilă.
Tribunalul arbitral soluţionează litigiul în temeiul contractului principal şi al actelor adiţionale la contract, al probelor administrate şi al normelor de drept aplicabile, ţinând seama, când este cazul, şi de uzanţele comerciale.
Facem precizarea că, în procedura arbitajului, părţile pot propune să fie administrate toate mijloacele de probă prevăzute de Codul de Procedură Civilă: înscrisuri, martori, prezumții, interogatoriu, expertize, cercetarea la fața locului etc.
Părţile se pot prezenta personal dar pot fi și asistate de avocați aleși.
Procedura arbitrală ia sfârşit prin pronunţarea unei hotărâri, denumită sentinţă arbitrală care este definitivă şi obligatorie. Ea se aduce la îndeplinire de bunăvoie de partea împotriva căreia s-a pronunţat, în caz contrar prin executare silită de către executorul judecătoresc.
Sentinţa arbitrală comunicată părţilor are efectele unei hotărâri judecătoreşti definitive, constituie titlu executoriu şi se execută silit, întocmai ca şi o hotărâre judecătorească.
Sentinţa arbitrală poate fi desfiinţată numai prin acţiune în anulare care se judecă la Curtea de Apel în circumscripția căreia s-a desfășurat arbitrajul.
Care sunt avantajele soluționării litigiilor pe calea arbitrajului?
Litigiul este judecat de arbitrii specializaţi, imparţiali şi independenţi, aleşi de părţi, care au deplină încredere în aceştia. Dezbaterile în cauză şi dosarul litigiului sunt confidenţiale, nicio persoană străină neputând avea acces la dosar fără acordul scris al părţilor.
Tribunalul arbitral soluționează litigiile dintre părţi rapid, într-un termen considerabil mai scurt decât durata de timp în care se soluționează cauzele la instanțele de judecată.
Legea prevede că litigiile arbitale se soluționează în termen de 6 luni calculate de la data constituirii tribunalului arbitral și până la pronunțarea hotărârii și doar excepţional, pentru motive temeinice, termenul poate fi prelungit cu încă 3 luni.
Inclusiv termenele de judecată sunt termene scurte iar cheltuielile reprezentând taxe arbitrale sunt mai mici decat taxele de timbru iar plata lor poate fi eşalonată în două tranşe.
Avocat dr. Cristina Maria Leţu
Contact: 0722.598.700
e-mail: avcrisletu@yahoo.com
