În fiecare an, la 20 iulie, aviatorii români, militari şi civili deopotrivă, îşi sărbătoresc patronul spiritual şi, totodată ocrotitorul, pe Sfântul Ilie Tesviteanul.
Cu acest prilej, toate unităţile din subordinea Statului Major al Forţelor Aeriene vor desfăşura ceremonii militare şi religioase, concursuri sportive, simpozioane şi activităţi specifice tradiţiei militare.
Potrivit volumului „Calendarul Tradițiilor Militare” (2010), aviația militară română a luat naștere în anul 1910, primul avion militar, proiectat de Aurel Vlaicu și realizat de Arsenalul Armatei zburând la 17 iunie 1910.
Un an mai târziu, în 1911, au fost brevetați primii ofițeri ca piloți, iar în 1912, s-a creat prima școală de zbor, urmând ca prima lege de organizare a aeronauticii să apară în 1913, se arată pe site-ul http://www.roaf.ro/.
În 1915, a luat ființă Corpul de Aviație, aviația devenind astfel armă de sine stătătoare. În 1950, aviația militară a primit denumirea de Forțele Aeriene Militare. Între 1951 și 1960, în dotarea Forțelor Aeriene Române au intrat avioanele cu reacție, elicopterele, stațiile de radiolocație și rachetele sol-aer, Forțele Aeriene cunoscând, astfel, o etapă importantă de dezvoltare și de modernizare.
După anul 1989, Forțele Aeriene au cunoscut un amplu proces de reorganizare, astfel că, în 1993, s-a înființat Statul Major al Aviației și Apărării Antiaeriene, devenit în anul 2000 Statul Major al Forțelor Aeriene, ce are menirea de a coordona apărarea spațiului aerian al României.
După ce România a semnat aderarea la „Parteneriatul pentru Pace” (1994), un pas important către integrarea în structurile euro-atlantice, capacitatea de luptă a Forțelor Aeriene Române a fost îmbunătățită prin programe de modernizare a tehnicii existente și, începând cu anul 2005, Forțele Aeriene Române au participat la misiuni în diverse teatre de operații se arată pe site-ul http://www.roaf.ro/.
