Cu toate că lui Ceauşescu îi plăceau muzica populară şi muzica lăutărească, a fost un moment când acesta i-a înfierat cu mânie proletară pe lăutari.
Printr-un ordin semnat chiar de Nicolae Ceauşescu în 1970, s-a trecut la restrângerea activităţii prin disponibilizări de personal pe motiv că artiştii consumau prea mulţi bani de la bugetul de stat, iar prestaţiile nu erau pe măsură. Alături de „Doina Argeşului“, alte 35 de ansambluri populare din toată ţara au trebuit să-şi restrângă activitatea, nimeni neavând voie să aibă mai mult de 20 de angajaţi.
Practic, în primăvara lui 1970, Nicolae Ceauşescu era înştiinţat de Comitetul de Stat pentru Cultură şi Artă că se cheltuiesc foarte mulţi bani pentru întreţinerea ansamblurilor şi formaţiilor de dans popular din ţară. Tot în respectivul raport se stipula faptul că, la acea vreme, funcţionau 10 ansambluri profesioniste de cântece şi dansuri şi 18 orchestre de muzică populară care însumau 2.293 de salariaţi.
Întrucât au fost raportate încasări mici la spectacole, ceea ce atrăgea după sine subvenţii mari din partea statului, s-a conchis că pierderile anuale cu ansamblurile şi formaţiile populare erau de 38.000.000 lei.
„În activitatea ansamblurilor şi orchestrelor populare se manifestă în prezent o stare de lucruri necorespunzătoare, atât în ce priveşte conţinutul activităţii, cât şi organizarea şi funcţionarea lor. Înfiinţate în cea mai mare parte acum 20 de ani pentru a valorifica, la nivel artistic superior, folclorul muzical şi coregrafic, aceste formaţii şi, îndeosebi ansamblurile mari, au ajuns treptat în situaţia de a se îndepărta de rosturile iniţiale, prezentând într-un mod adeseori denaturat frumuseţea şi autenticitatea creaţiei populare. Sunt tot mai frecvente manifestările de şablonizare şi lăutărism în aranjamentele muzicale, de stilizare manieristă excesivă a dansurilor şi costumelor populare, programele devenind uneori monotone, uniforme, alteori căpătând un caracter operetistic. Repertoriul este foarte rar împrospătat, iar calitatea interpretărilor este serios afectată de nivelul scăzut de pregătire al componenţilor acestor formaţii, dintre care majoritatea au fost profesionalizaţi în pripă, ajungând să nu mai fie nici artişti amatori autentici”, se arăta în raportul care a ajuns pe masa lui Ceauşescu spre aprobare.
Măsurile la care s-a recurs ulterior au fost unele destul de drastice, în sensul că s-a stabilit ca în 35 de judeţe, printre care s-a numărat şi Argeşul, să funcţioneze doar câte o formaţie restrânsă compusă din maximum 20 de persoane şi nimic mai mult, cu precizarea că respectivele formaţii vor funcţiona ca un nucleu profesionist, mai mobil şi eficient, în jurul căruia să se poată dezvolta activitatea formaţilor de amatori.
De la „Doina Argeşului” au fost daţi afară 11 salariaţi
Cu un total de 31 de salariaţi, ansamblul folcloric „Doina Argeşului” a fost nevoit să se conformeze cerinţelor de partid şi să rămână cu un doar 20 de angajaţi care au fost trecuţi în custodia Teatrului din Piteşti, restul artiştilor fiind reorientaţi către alte sectoare de activitate cultural-artistică sau în alte munci corespunzător profesiei lor de bază, aşa după cum se menţionează în raportul Comitetului de Stat pentru Cultură şi Artă din anul 1970.