Conform celui mai nou raport Greenpeace România, în ţara noastră dispar 3 hectare de pădure pe oră, 62 de cazuri de tăieri ilegale înregistrându-se în fiecare zi.

Potrivit Greenpeace, în perioada 2013 – 2014 au fost înregistrate 45.509 de cazuri de tăieri ilegale de pădure, ceea ce reprezintă o medie de 62 de cazuri pe zi.

Aceasta înseamnă o creştere de la 30 de cazuri pe zi raportate în perioada 2009 – 2011, respectiv 59 de cazuri pe zi la nivelul anului 2012. Judeţele care au înregistrat cel mai mare număr de cazuri de tăieri ilegale sunt: Argeş (12,85% din totalul cazurilor la nivel naţional), Bacău (7,77%) şi Mureş (7,36%). Judeţul Argeş a înregistrat cel mai mare număr de cazuri de tăieri ilegale identificate de autorităţi şi în perioada 2009 – 2011. Tăierile ilegale de pădure din România din perioada 2013 – 2014 au dus la un prejudiciu de peste 52 de milioane de euro.

Primele zece judeţe după numărul de cazuri de tăieri ilegale în perioada 2013 – 2014

1. Argeş – 5.851 – cazuri de tăieri ilegale
2. Bacău – 3.538
3. Mureş – 3.351
4. Bihor – 2.223
5. Covasna – 2.188
6. Neamţ – 2.097
7. Vâlcea – 1.934
8. Gorj – 1.892
9. Braşov – 1.729
10. Harghita – 1.720

În legătură cu volumul de lemn tăiat ilegal în perioada 2013 – 2014, se poate observa că potrivit autorităţilor competente a fost identificat la nivel naţional un volum de 1.001.892 metri cubi, asociat celor 45.509 de cazuri de tăieri ilegale menţionate mai sus.

Pentru a înţelege mai bine cauzele tăierilor ilegale, Greenpeace România a solicitat autorităţilor informaţii suplimentare în legătură cu metodele folosite pentru identificarea tăierilor ilegale, dificultăţile întâmpinate şi modalităţile de prevenire a acestora. Analiza a fost realizată pe baza a 20 de răspunsuri primite de la Poliţie şi Garda Forestieră. 30% dintre respondenţi consideră că investigarea cazurilor este îngreunată de faptul că autorităţile sunt sesizate cu întârziere faţă de momentul efectuării faptei, iar 20% dintre aceştia au menţionat ca dificultăţi lipsa dovezilor şi imposibilitatea identificării autorilor. Potrivit concluziilor aceleiaşi cercetări calitative, 35% dintre participanţi au indicat existenţa unor reţele foarte bine organizate, care operează pe timpul nopţii, dispun de echipamente performante sau lucrează în etape.

”În legătură cu reducerea fenomenului de tăieri ilegale, acesta ar putea fi redus prin aplicarea de pedepse mai aspre (inclusiv încadrarea ca infracţiune a sustragerii de material lemnos, indiferent de cantitate — în momentul de faţă, conform legii, dacă valoarea prejudiciului este de până la de 5 ori preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă fapta este considerată contravenţie, nu infracţiune, şi se pedepseşte cu amendă). De asemenea, este necesară o mai bună colaborare între instituţiile cu atribuţii de control (Poliţie, Garda Forestieră, Jandarmerie) şi alocarea de personal suplimentar pentru o mai bună acoperire a fondului forestier, a zonelor izolate, dar şi în vederea organizării unui sistem permanent de pază (şi pe durata nopţii). Ar fi foarte util ca personalul cu atribuţii în constatarea şi investigarea delictelor silvice din Jandarmerie şi Poliţie să beneficieze de pregătire de specialitate. La reducerea fenomenului tăierilor ilegale poate contribui şi îmbunătăţirea Radarului Pădurilor, prin transparentizarea informaţiilor şi accesul public la amenajamentele silvice”, notează Greenpeace România.

Comments

comments