Ambasadori culturali de renume ai Argeșului – Ansamblul Ciobănașul – Corbii de Piatră

Dansul popular românesc reprezintă una dintre mărcile identităţii noastre ca popor şi toate etapele vieţii au fost şi sunt însoţite de această creaţie artistică. Spunem aceasta deoarece din mişcare, improvizaţie (inspiraţie) şi muzică se formează adevărata artă coregrafică. După părerea unanimă a specialiștilor, dansul popular este una dintre cele mai vechi forme de artă.

În viața satului românesc, dansul a ajuns să fie practicat de toată lumea, de la cei mai tineri, până la cei mai în vârstă, exprimând o bogație sentimentală și artistică ce îl situează printre cele dintâi în ierarhia europeană, după cum afirma Ovidiu Bârlea: dansurile românești se desfășoară pe o gamă atât de multiformă, încât repertoriul nostru depășește vizibil pe ale celorlalte popoare europene ca bogăție de forme și nuanțe.

Acest lucru l-am simțit alături de Ansamblul Ciobănașul – Corbii de Piatră, pe care l-am însoțit la International Troia Dance Festival & Competition, ÇANAKKALE  – Turcia.

Au răspuns invitației organizatorilor 25 de ansambluri din șapte țari, Româna având în concurs opt ansambluri, trei fiind din Argeș (Ansamblul Ciobănașul – Corbii de Piatră, Doina Bascovului – Bascov (coregraf: Liliana Oancea) și Hora – Albeștii de Argeș, coregrafi: Janeta Ilie și Oana Cârstoveanu).

Revenind la ansamblul pe care l-am însoțit este unul reînființat relativ recent, acum aproximativ trei ani, de către doamna prof. Simona Anghel, fiică a satului, de pe valea Râului Doamnei.

În cei trei ani de activitate, conform spuselor celor care se preocupă cu multă dăruire de promovarea și participarea la diferite manifestări culturale, Ansamblul Ciobănașul – Corbii de Piatră a reușit să meargă în șase turnee internaționale (Muntenegru, Republica Moldova, Italia, New York – SUA, Turcia), dar și în România la nenumărate spectacole și emisiuni de folclor, publicul neezitând să își arate aprecierea pentru prestațiile acestora.

Bogăția numerică a repertoriului, varietatea și pregnanța lui tipologică, multiplicitatea aspectelor compoziționale și structurale, ritmice și cinetice, precum și frumusețea stilului de interpretare au însemnat tot atâtea motive pentru ca jocul și cântul din această zonă a Argeșului și a Muscelului să trezească o puternică emoție estetică atât în țară, cât și peste hotare. Acest lucru s-a văzut la festivalul de la ÇANAKKALE, loc unde ansamblul a obținut Premiul I la categoria „Best Music”.

Într-o costumație de o coloristică și cusătură ce impresionează de fiecare dată, au fost pata de culoare a acestui festival.

Portul popular corbenesc este unicat în spectrul vestimentar argeșean. Costumul femeiesc cu „catrinţe” este reflexul vestimentar al originii ardeleneşti a unora dintre locuitoarele satului Corbi. Confecţionate din lână, catrinţele se disting prin repertoriul cromatic: catrinţa din faţă este neagră, iar cea din spate este vărgată, prin dispunerea paralelă a unor benzi formate, în general, din culorile: verde, albastru, alb şi negru.

Găteala capului – diferenţiată în raport cu vârsta – constituie un element aparte de individualizare a portului local, ca, de altfel, şi portul pălăriuţei mocăneşti. Învelitura capului este formată din „vălitură” – un  carton alb de formă tronconică, secţionat oblic, care se poartă pe vârful capului – şi o broboadă de pânză albă, care maschează vălitura. Tinerele femei folosesc, în găteala capului, în loc de broboadă, o „hiliuţă” – batistă albă, brodată cu ample cusături. Încălţămintea femeilor constă din „tureci” – ciorapi fără talpă făcuţi din dimie, care îmbracă piciorul de la gleznă până la genunchi – şi opinci cu obiele, sau călţuni.

Cămaşa din pânză albă, ţesută în casă – ia – care prezintă sumare broderii (exclusiv la mâneci şi la gât), completează portul femeiesc ce include, în componenţa sa, în funcţie de sezon, o zeghe din lână neagră, sau o sarică de culoare albă.

Costumul bărbătesc are ca piese constituente: cămaşa cu barbur, pieptarul înfundat, cojoaca ciobănească din piei de oaie, prevăzută cu mâneci foarte largi sau zeghe şi sarică, cioareci strâmţi de dimie albă, căciulă sau renumita pălăriuţă mocănească (clopul) specifică zonei Sibiului. Un element specific portului bărbătesc din Corbi îl reprezintă cămaşa de flăcău care are brodate pe spate „cruci” – motiv ornamental cu semnificaţii profunde, relevând, sub aspect vestimentar, în accepţia publică locală, maturizarea purtătorului devenit „crucea casei” – aşadar, un sprijin de nădejde al grupului familial.

În cadrul acestui festival s-a dorit să se creeze o adevărată sărbătoare a folclorului de pretutindeni, scopul festivalului fiind acela de a aduna oameni – mesageri ai folclorului, de pe întreg mapamondul, să împărtăşească acea bucurie cu oameni din toată lumea, să facă prietenia, bucuria şi iubirea să trăiască pentru totdeauna.

Prin intermediul dansului și cântului am reușit să creăm punți de legătură între țări de pe tot mapamondul.

Am cunoscut oameni de o valoare umană și culturală remarcabila. Amintesc aici pe prof. Simona Anghel, coordonatorul grupului, o adevărată corbeancă, un organizator destoinic care nu lasă deloc lucrurile la întâmplare, solistii de muzică populara care au însoțit ansamblul: Ion Ioniță, Lili Savu Badea, Roxana Filip și Ilona Anghel, un viitor medic cu rădăcini profunde în cultura tradițională argeșeană și musceleană. Ani de zile a fost imaginea Sărbătorilor Argeșului și Muscelului, o manifestare care a căpătat în timp un impact național și internațional, organizată de Consiliul Județean Argeș. Toți membrii ansamblului, oameni cu meserii diferite în viața de zi cu zi, au format un tot dând aceea impresie de familie, o familie care a venit sa cucerească lauri internaționali.

Închei această cuvântare cu un citat al marelui poet român Vasile Alecsandri, care în 1850, în scrierile sale spunea: …pe lângă numeroasele dovezi de origine romană ale poporului ce locuieşte pământul vechii Dacii, danţurile sunt de mare însemnătate. Două dintre acestea: Jocul căluşarilor şi Hora păstrează până-n ziua de azi un caracter antic, care răstoarnă toate pretenţiile acelora care încearcă a întuneca naţionalitatea românilor.

1 de 9