Asociaţia Constructorilor de Automobile din România – ACAROM se declară profund îngrijorată cu privire la posibilitatea suspendării parțiale sau totale a programului RABLA – ediția 2025, se arată într-un comunicat oficial.
„Considerăm că declarațiile privind lipsa de oportunitate a programului RABLA pentru autovehicule sunt nefondate și nesustenabile, nefăcând altceva decât să aducă și mai multă incertitudine pe o piață cu turbulente și în scădere puternică.
Într-un context economic-industrial extrem de volatil, al unei transformări profunde a sectorului auto, atât din punct de vedere al industriei dar și al pieței de vehicule la nivelul Uniunii Europene și implicit al României, stoparea sau eliminarea unor programe de susținere a vânzării de autovehicule noi mai eficiente, mai sigure și mai puțin poluante, este o greșeală imensă care va aduce României pierderi greu de recuperat” spun reprezentanții asociației.
Pe primele 5 luni din 2025, piața auto pentru vehicule noi vândute persoanelor fizice se află în scădere cu 26%, față de perioada similară din 2024, cauza principală fiind întârzierea lansării programului RABLA 2025, în timp ce importul de vehicule second hand (în marea lor majoritate nefiscalizate) a crescut cu peste 30%, vârsta medie a acestora fiind de peste 8 ani.
Astfel, raportul dintre vehiculele noi si cele SH înmatriculate în România a ajuns de 1 la 3, contribuind negativ la îmbătrânirea parcului auto național – vârsta medie actuala fiind 15.4 ani.
„Considerat a fi unul din cele mai de succes programe derulate de autoritățile române, programul RABLA pentru autovehicule a dovedit în cei peste 20 de ani de la lansare o eficiență extrem de ridicată, fiind scoase de pe piață peste 1.000.000 de autovehicule vechi/RABLE, prin intermediul programului totodată fiind înmatriculate peste 650.000 de automobile noi.
Eficiența programului este dată nu numai de numărul de RABLE scoase din uz/casate, dar mai ales de componenta economica a acestuia. Cunoscut fiind faptul ca vânzările de autovehicule noi sunt fiscalizate în proporție de 100%, raportul între sumele alocate și sumele colectate ca urmare a achiziției de vehicule noi prin RABLA este de 1 la 1.5 (adică pentru 1 LEU alocat se colectează 1.5 LEI) , și aici ne referim doar la TVA. Dacă includem și sumele adiacente colectate la bugetul statului din impozit pe salarii, impozit pe profit, CAS si CASS, accize combustibili etc., raportul beneficiu/cost al programului RABLA pentru vehicule depășește 1 la 2 (pentru un LEU cheltuit, statul câștigă 2 LEI).
Astfel, în pofida opiniilor contrare exprimate în media, programul RABLA pentru autovehicule aduce venituri la bugetul de stat, nefiind nicidecum o cheltuială nejustificată.
Totodată, derularea programului RABLA a dus la scăderea emisiilor poluante ale autovehiculelor existente în parcul auto, la creșterea siguranței rutiere dar și la atingerea unor obiective de mediu obligatorii.
Menționam faptul că în ediția 2025 a programului RABLA pentru vehicule, fondurile alocate sunt provenite din certificate verzi, nereprezentând o componentă directă a bugetului național.
Întârzierea (deja este cea mai întârziată ediție) sau anularea lansării programului RABLA pentru vehicule va duce implicit la: întârzierea sau anularea colectării la bugetul de stat a unor venituri considerabile, efectul financiar negativ cauzat de cumularea comenzilor în așteptare, costurile suplimentare pentru clienți în achiziție din cauza evoluției cursului de schimb și creșterea costurilor de finanțare, și mai ales pune în pericol mii de locuri de muncă din sectorul auto, precum și neatingerea unor obiective precum:
- Redresarea vânzărilor de autoturisme noi și susținerea industriei auto naționale
- Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră prin înlocuirea vehiculelor vechi și poluante
- Stimularea economiei prin creșterea cererii in sectorul auto.
În încheiere, amintim că și afacerile cu autovehicule noi din România au nevoie de predictibilitate, precum și că programul RABLA a fost discutat, convenit și sprijinit de toate forțele politice din România care s-au aflat la guvernare din 2005 și până în prezent” se mai arată în comunicat.
Situație actuala ROMÂNIA
• Romania are unul dintre cele mai imbatranite parcuri auto (autoturisme) din UE, respectiv 15.4 ani cu 3 ani mai mult decat media UE (12,5 ani). Romania este pe locul 3 după Grecia (17.5) si Cehia (16,2 ani).
• 70% din autoturismele inmatriculate pentru prima data in România in 2024 sunt second-hand.
• Odată cu eliminarea taxei de prima inmatriculare, respectiv anul 2017, procentul autoturismelor second-hand inmatriculate a crescut cu 7%, de la 76% în 2016 la 83% în 2017, urmand apoi o stabilizare la 70% in 2024.
• Peste 80% din autoturismele din România au o varsta mai mare de 10 ani, comparativ cu 45% media UE.
• In perioada 2007-2024 au fost importate ~ 5.3 milioane autoturisme second-hand .
• In cazul in care aceste tendinte se mentin, varsta medie a parcului auto va ajunge la 17 ani pana in anul 2030, existand premizele ca o data cu apropierea de anul-prag 2035 (zero emisii din transportul auto), un val mai mare de autoturisme SH sa patrunda in Romania.
• Imbatranirea parcului auto creează dificultati in reducerea emisiilor de CO2 si implicit in atingerea obiectivelor asumate prin intermediul Pactului Ecologic European (Green Deal) si a altor programe si directii care vizeaza reducerea poluarii generate in sectorul auto.
Despre ACAROM
Înființată în 1996, ACAROM este asociația reprezentativă a sectorului auto din România, cu peste 170 de companii membre printre care: DACIA, FORD Otosan, Horse, Daimler, furnizori de componente auto si servicii, universități tehnice si centre de cercetare.
ACAROM este recunoscută ca asociatie a sectorului auto la nivel național, fiind asociatie de utilitate publica.
De asemenea ACAROM are recunoastere si la nivel european fiind membru asociat al Asociației Constructorilor Europeni de Automobile – ACEA (partener de discuție al Comisiei Europene si a Parlamentului European).
Despre sectorul auto Romania
35 miliarde Euro – Cifra de afaceri
13% – procent din PIB
220.000 – locuri de munca directe
35% – procent din total export national.
