Clădirile construite după 1977 în Piteşti ar rezista la un cutremur de 7,5 grade. Nu şi cele ridicate înainte de ’77

Blocurile de pe Calea Bucureşti, din zona Gării Piteşti și câteva blocuri din Trivale se numără printre cele mai nesigure. Până de curând, și clădirea Consiliului Județean se afla pe listă. Ce s-ar întâmpla în cazul în care un cutremur ar lovi Piteştiul, oraşul cu cele mai înalte clădiri din Argeş?

Specialiştii spun că toate clădirile construite după 1977 în Piteşti rezistă sigur la un cutremur de până la 7,5 grade pe scara Richter, nu însă şi cele ridicate înainte de ’77, mai ales că multe au mai trecut şi prin devastatorul seism din acel an.

„Normele de construcţii erau bune şi până în 1977, însă apoi au fost introduşi nişte indicatori noi de rezistenţă, care nu erau luaţi în calcul până atunci. Toate clădirile construite după 1977 în Piteşti rezistă sigur la un cutremur de până la 7,5 grade pe scara Richter. La 8 însă, nu ştie nimeni!” – declara Fane Popescu, fostul arhitect-şef al Piteştiului.

„Prefectura”, așa cum este cunoscută cea mai importantă clădire administrativă a județului, se număra, până de curând, pe lista clădirilor nesigure. Din fericire, Consiliul Județean Argeș, care este, de fapt, proprietarul imobilului, a reușit să treacă reabilitarea clădirii pe lista de priorități, a obținut fonduri europene nerambursabile și a demarat o serie de lucrări ce includ si consolidarea, în martie anul trecut, 2022. Deși termenul de finalizare a proiectului este, oficial, decembrie 2023, se pare că datorită constructorului care și-a dat tot interesul, funcționarii CJ vor fi înapoi în clădire chiar în luna octombrie!

Proiectul presupune operaţiuni de eficientizare energetică, montarea unui sistem de climatizare a întregii clădiri, iar pe tot acoperişul vor fi montate panouri fotovoltaice.

Palatul Administrativ este situat în piaţa civică centrală a municipiului Piteşti şi a fost construit după un proiect aparţinând arhitecţilor Cezar Lăzărescu şi Mircea Ochinciuc. Dispunând de o arhitectură modernă care foloseşte o serie de elemente tradiţionale, compusă liniar, clădirea are subsol, parter, mezanin şi cinci etaje.