CIVILIZAŢIE Gerul din ultima perioadă a lovit mulţi argeşeni, însă nu doar la frigul din locuinţe, ci şi la capitole fundamentale ale civilizaţiei: alimentarea cu apă şi accesul la toaletă. În timp ce „la centru” politica dă în clocot, în restul ţării iarna a „îngheţat” funcţiuni esenţiale din viaţa oamenilor. Deşi, la prima vedere, pare un aspect lipsit de importanţă, cei îngropaţi de zăpadă au avut probleme şi cu lipsa apei, din cauza îngheţării fântânilor, precum şi o altă „urgenţă”: lipsa toaletelor. Pentru mulţi dintre ei, dezgroparea latrinelor din fundul curţii a fost la fel de importantă precum dezgroparea magaziilor de lemne, a celor cu provizii sau a coteţelor cu animale.
Doar 59% dintre argeşeni au toaletă în casă
Deşi este greu de crezut pentru o ţară europeană a anului 2012, o analiză realizată la nivel naţional arată că un român din doi are toaleta în curte, trăind, de fapt, ca în Evul Mediu. Cu alte cuvinte, jumătate din populaţia ţării nu este racordată la canalizare. Ceea ce înseamnă că de cadă sau duş în casă nici nu poate fi vorba! Conform analiştilor de la „Econtext”, potrivit datelor adunate în teren, în judeţul Argeş, din 640.484 de locuitori, doar 382.783 de persoane locuiesc în imobile racordate la reţeaua de canalizare, adică au o toaletă în casă, ceea ce reprezintă 59,80%.
Judeţul cu cel mai mare număr de persoane care au toaletă în casă, este Clujul, unde 89,9% dintre locuitori sunt deserviţi de sistemul public de canalizare. Bucureştiul ocupă cea de-a doua poziţie cu 89% dintre locuitori conectaţi la „civilizaţia” closetelor în locuinţă. Mai bine situate decât Argeşul în acest domeniu sunt şi judeţele Brăila, Braşov, Hunedoara, Prahova, Constanţa, Sibiu, Timiş şi Tulcea. Cel mai prost la acest capitol stă Oltul, cu un procent de numai 32,10% din populaţie „conectată” la acest tip de utilitate publică.
Localităţi argeşene, departe de civilizaţie
O altă analiză, realizată, de această dată, de specialiştii Direcţiei de Sănătate Publică Argeş, la cererea Uniunii Europene, arată că în judeţul nostru doar 68,75% din populaţie se alimentează cu apă de la o reţea publică de alimentare, în timp ce restul de 31,25% se alimentează din alte surse, cum ar fi propriile fântâni sau cele publice. Repartiţia nu este egală, existând, potrivit datelor făcute publice de DSP, comune care şi-au racordat 100% locuitorii la apă curentă, şi, la fel de bine, există localităţi care nu au nici măcar un metru de conductă de apă funcţională.
În Argeş sunt cinci comune (Mozăceni, Dragoslavele, Lereşti, Schitu Goleşti) şi un oraş (Câmpulung) care au raportat că 100% din populaţie are acces la reţeaua publică de alimentare cu apă. La polul opus sunt trecute şase comune: Beleţi-Negreşti, Bogaţi, Ţiţeşti, Mioarele, Stolnici şi Vlădeşti. În Bogaţi, Vlădeşti şi Beleţi-Negreşti, reţeaua de apă declarată măsoară ceva kilometri, între 10 şi chiar 30 de kilometri, însă ea nu e dată, probabil, în funcţiune. Există însă numeroase comunităţi din Argeş pentru care introducerea apei curente a fost o prioritate în ultimii ani, astfel că între 80 şi 99% din locuitori au apă în curte sau chiar în case, în localităţi precum: Rucăr – 97,58%, Lunca Corbului – 96,78%, Berevoieşti – 96,28%, Căteasca – 94,33%, Poienarii de Argeş – 93,85%, Slobozia – 93,39%, Ciofrângeni – 92,82%, Suseni – 92,20%, Albeştii de Argeş – 90,96%, Rociu – 85,06%, Corbeni – 84,51%, Valea Mare Pravăţ – 84,34%, Budeasa – 83,64%.
Conform raportului DSP, există o menţiune pentru Albota: unul dintre sistemele de alimentare, cel care deserveşte Gura Văii Mareş şi Cerbu Deal, are un procent de racordare de 99,64%, restul populaţiei comunei fiind luată în calcul pe altă componentă, cea a zonei metropolitane, alături de locuitorii din Piteşti, procentul fiind de 52,29%.
În oraşul Ştefăneşti, doar un sfert din locuitori au apă curentă
În oraşe însă, cu excepţia Câmpulungului, situaţia mai are loc pentru îmbunătăţiri. La Piteşti este socotită şi populaţia comunelor limitrofe, fiindcă, odată cu proiectul zonei metropolitane, a început şi interconectarea reţelelor de utilităţi, iar procentul pentru această zonă este de 87,76%. Luate separat, comunele din viitoarea zonă metropolitană au şi ele procente bune: Moşoaia are 98%, Bascov – 85%, iar Bradu – 81,5%. La Ştefăneşti, doar 25,24% din populaţie are apă curentă, la Costeşti – 51,02%, iar la Curtea de Argeş – 91,28%. Ce mai trebuie spus în acest domeniu este faptul că, potrivit legii, racordarea unui consumator la o reţea de alimentare publică este permisă doar dacă acesta face dovada că are şi o modalitate de evacuare a apelor folosite şi uzate. Aceasta poate fi o fosă septică, cu contracte de vidanjare cu o societate autorizată, sau racord la reţeaua de canalizare, acolo unde aceasta există. De aici şi diferenţa între procentele de conectare la apă şi canalizare rezultate din diverse analize.
