„În 2015 am creat împreumă cu Cristina Turnagiu Dragna comunitatea Bujorul românesc pentru a susține inițiativa Facultății de Horticultură de la Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară (USAMV) din Bucureşti prin prof. conf.univ. dr. Florin Toma, titularul titularul disciplinei Floricultură, ca bujorul să fie proclamat oficial, de către statul roman, floarea naţională a României. De atunci am promovat acest demers anual în special în mediul online, dar și în cadrul conferințelor dedicate floriculturii.
Cu mare bucurie vă anunțăm că în ziua de 27 octombrie 2022, a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 1041 Legea nr. 285/2022 privind declararea bujorului ca floare națională a României.
Felicitări tuturor celor care au contribuit la acest demers începând din 2013!” – Andreea Tănăsescu, fondatoarea comunității online La Blousse Roumaine.
Bujorul ca floare națională include toate cele cinci specii care cresc spontan pe teritoriul României din Banat până în Dobrogea și din Oltenia până în Transilvania și Moldova: Paeonia peregrina, Paeonia tenuifolia, Paeonia triternata, Paeonia mascula, Paeonia officinalis, ssp. Banatica, precum și trei specii cultivate: Paeonia officinalis, Paeonia lactyflora, Paeonia suffruticosa.
Foto credit – Enisala Safari Village / Rezervație de bujori din Tulcea, Dobrogea
Bujorul românesc (Paeonia peregrina Mill. var. romanica) este o specie de bujor din familia Paeonia prezentă în pădurile de câmpie sau la marginea acestora, în Dobrogea, Muntenia și sudul Moldovei. Floarea roșie are petale mai puține decât bujorul de grădină. Este o plantă ocrotită de lege, nu trebuie distrusă sau colecționată. Așadar, bucurați-vă de bujori în locurile unde cresc, nu îi rupeți și, parafrazându-l pe Lucian Blaga, nu distrugeți corola de minuni a lumii.
Argumente
În România, ideea unei flori naționale s-a conturat încă din timpul domniei Regelui Carol I, fiind făcute, de-a lungul timpului, mai multe propuneri: măceșul, floarea de colț, bujorul „românesc” – Paeonia peregrina, var. romanica, etc.
Argumentele aduse în favoarea acestei propuneri, stabilite pe baza unor cercetări îndelungate sunt:
a) Cinci specii de bujor cresc spontan în România în rezervații naturale protejate prin lege, având un mare potențial biologic și ornamental;
b) Pe lângă speciile spontane, în țară există și 3 specii cultivate cu peste 100 de varietăți și soiuri;
c) În mai multe regiuni ale țării sunt organizate anual în luna mai, sărbători și festivaluri ale bujorului;
d) Plantele de bujor au un mare potențial decorativ fiind nelipsite din parcuri, grădini private și publice;
e) Bujorul este cultivat în mod special și destinat realizării buchetelor și aranjamentelor florale;
f) Datorită adaptabilității sale ecologice foarte ridicate, bujorul poate fi cultivat aproape pe întreg teritoriul țării, de la câmpie până la regiunile muntoase;
g) Florile de bujor sunt foarte îndrăgite în întreaga țară, constituind surse de inspirație pentru folclor, muzică, literatură și arta poporului român;
h) Peste 100.000 de români poartă prenumele sau numele de Bujor;
i) În conștiința populară, ideea de sănătate, frumusețe fizică și spirituală este asociată adesea cu floarea de bujor;
j) Bujorul este apreciat din timpuri străvechi ca plantă cu însușiri terapeutice în medicina populară românească.
