În urmă cu 30 de ani, în anul 1987, data de 11 iulie a fost marcată în întreaga lume ca Ziua Mondială a Populaţiei. Această zi a fost aleasă şi declarată ca atare de Organizaţia Naţiunilor Unite pentru că atunci populaţia lumii a atins pragul de 5 miliarde.

Este o dată simbolică şi de reflecţie asupra situaţiei generale a populaţiei de pe glob. Creşterea populaţiei mondiale este o problemă căreia i se caută explicaţii ştiinţifice şi i se propun strategii integrate la fel ca şi celorlalte probleme care au dobândit un statut global, chiar dacă în anumite zone ale Terrei populaţia evoluează uneori în contradicţie cu tendinţa generală, aşa cum se întâmplă în „Bătrâna Europă”. Continentul nostru îşi justifică numele prin creşterea vârstei medii a locuitorilor şi scăderea continuă a populaţiei, ca şi în România.

Cu ocazia Zilei mondiale a populaţiei, Institutul Naţional de Statistică pune la dispoziţia mass-media câteva informaţii statistice.

Populaţia României

・ La 1 ianuarie 2016, populaţia rezidentă1 a României a fost de 19760,3 mii locuitori. Populaţia feminină a fost majoritară, cuprinzând 10110,5 mii persoane care reprezinta 51,2% din totalul populaţiei rezidente.
・ Comparativ cu 1 ianuarie 2015, la 1 ianuarie 2016 se remarcă adâncirea fenomenului de îmbătrânire demografică prin reducerea populaţiei tinere (de 0-14 ani) cu 16,1 mii persoane, ponderea acesteia rămânând constantă (15,5%) şi creşterea ponderii celei vârstnice (de 65 ani şi peste) de la 17,0% la 17,4% (+60,9 mii persoane). Populaţia adultă (15-64 ani) reprezintă 67,1% din total, în scădere cu 155,2 mii persoane faţă de începutul anului 2015. În cadrul populaţiei adulte a crescut ponderea grupelor de vârstă 15-19 ani, 45-49 ani şi 60-64 ani şi a scăzut cea a grupelor de vârstă 20-24 ani, 25-29 ani, 30-34 ani, 50-54 ani şi 55-59 ani.
・ În mediul urban locuiesc 10635,8 mii persoane, reprezentând peste jumătate din populaţia rezidentă a ţării (53,8%).
・ La 1 ianuarie 2016, regiunea de dezvoltare Nord-Est (cu judeţele: Bacău, Botoşani, Iaşi, Neamţ, Suceava, Vaslui) deţinea cel mai mare număr de locuitori, cu o pondere de 16,5% în populaţia rezidentă a ţării. La polul opus se situa regiunea de dezvoltare Vest (formată din judeţele: Arad, Caraş-Severin, Hunedoara, Timiş) cu o pondere de doar 9,1% în populaţia rezidentă a ţării. Regiunea de dezvoltare Bucureşti–Ilfov este cea mai urbanizată regiune, populaţia urbană reprezentând 89,2% din populaţia totală a regiunii.
・ Speranţa de viaţă la naştere, în anul 2016, a fost de 75,54 ani. Femeile au o durată medie a vieţii de 79,05 ani, cu aproape 7 ani mai mare decât speranţa de viaţă a bărbaţilor (72,09 ani). Din cauza nivelului diferenţiat al mortalităţii, durata medie de viaţă a populaţiei din mediul urban (76,78 ani), a fost superioară celei din rural cu 2,78 ani (74,00 ani). Pentru ambele sexe valorile duratei medii a vieţii sunt mai mari în urban decât în rural, diferenţele fiind mai accentuate pentru populaţia masculină (3,16 ani), decât pentru cea feminină (1,81 ani).
・ În anul 2016, sporul natural2 al populaţiei rezidente a continuat să fie negativ (de – 68,1 mii persoane), valori negative ale acestuia înregistrându-se şi în profil teritorial, în toate regiunile ţării. Cel mai mare spor negativ s-a înregistrat în regiunea Sud-Muntenia (-17,6 mii persoane), iar cel mai mic în regiunea Bucureşti-Ilfov (-2,0 mii persoane). Valori negative semnificative ale sporului natural s-au înregistrat şi în regiunile Sud-Est (- 11,6 mii persoane), Sud-Vest Oltenia (-11,5 mii persoane) şi Nord-Est (-9,2 mii persoane).
・ Evoluţiile semnificative înregistrate în societate precum scăderea natalității, menținerea unui spor natural negativ, migrația internaţională, schimbarea comportamentului demografic al cuplurilor căsătorite sunt numai unii dintre factorii consideraţi răspunzători de scăderea fertilităţii și, implicit, a populației rezidente și a structurii acesteia pe grupe de vârstă.
・ O preocupare constantă a statisticii oficiale o reprezintă estimarea populației rezidente a României, precum şi calculul unor indicatori specifici. Astfel, se observă că vârsta medie a depăşit pragul de 40 ani, atingând nivelul de 41,5 ani la 1 ianuarie 2016. Procesul de îmbătrânire demografică s-a adâncit an de an, remarcându-se scăderea ponderii persoanelor din grupa de vârstă 0-14 ani şi creşterea ponderii populaţiei vârstnice (de 65 ani şi peste), fenomen evidenţiat prin indicele de îmbătrânire demografică, care a crescut de la 80,2 (la 1 ianuarie 2003) la 112,1 persoane vârstnice la 100 persoane tinere (la 1 ianuarie 2016).
・ Se anticipează că populația rezidentă tânără, de vârstă preșcolară și școlară, va ajunge în anul 2030 la 3,1 milioane persoane, iar în anul 2060 la numai 2,1 milioane persoane.

Conform diviziei d epopulatie ONU:
・ la 1 iulie 2016, populaţia lumii a fost estimată la 7,6 miliarde locuitori; ţările cu cea mai mare populaţie au fost China (1397 mil. locuitori), India (1309 mil. locuitori), Statele Unite ale Americii (320 mil. locuitori), Indonezia (258 mil. locuitori) şi Brazilia (206 mil. Locuitori);
・ pentru anul 2060 se prognozează că populaţia va depăşi 10,2 miliarde locuitori;
・ se estimează că populaţia Terrei va creşte anual cu 1,1%;
・ ţara cu cea mai mare creştere a populaţiei, în anul 2015, a fost Oman, urmată de Guineea-Ecuatorială, Niger, Bahrein şi Qatar.

Conform EUROSTAT:

România ocupă locul 7 în cadrul Uniunii Europene din punct de vedere al populaţiei rezidente, la 1 ianuarie 2016. Ţara cu cea mai mare populaţie din UE este Germania (82175,7 mii locuitori), iar ţara cu cea mai mică populaţie este Malta (434 mii locuitori).

Comments

comments