Pe 31 august 2013, Casa Regală de la Costeşti a împlinit zece ani de existenţă. Această dată figurează inclusiv în „Cartea de Aur” a Mănăstirii de la Curtea de Argeş, în dreptul ei fiind trecută, cu litere de aur, încoronarea ca Rege Internaţional al Romilor a lui Ilie Badea Stănescu.

Pentru că este o zi specială, Casa Regală de la Costeşti a tratat evenimentul aşa cum se cuvine, reunind la Palatul de Aramă peste 1.500 de persoane de etnie romă, care au luat parte la sărbătorirea momentului în care zeci de mii de romi din ţară şi străinătate şi-au dat acordul ca Ilie Badea Stănescu, precum şi succesorii săi, să îi conducă şi să le reprezinte interesele. „Să fim uniţi, că numai uniţi putem fi puternici şi numai împreună putem trece peste toate problemele”, a fost mesajul Regelui Dan Stănescu, către toţi romii ortodocşi din România şi Diaspora.

Cine a fost Ilie Badea Stănescu

Ilie Badea Stănescu s-a născut la data de 29 iulie 1952 în satul Humele din comuna Ungheni. Bunicii săi au fost mari vătafi, conducând minorităţile etnice ale romilor din Craiova şi Constanţa, mutându-se cu caravanele şi şatra de la Dunăre la Marea Neagră, o parte din Moldova şi din Ardeal. Familia lui Ilie Badea Stănescu a fost bogată, înaintaşii săi ocupându-se cu metalurgia, confecţionând cazane de ţuică, sigilii de plumb pentru vagoanele de marfă şi altele. În anul 1962, Securitatea i-a confiscat tatălui său, Gheorghe Stănescu, tot aurul pe care acesta îl avea, deşi îl ascunsese într-un proiectil. Lăsată fără avere, familia Stănescu a devenit foarte săracă, fiind nevoie atunci ca toţi membrii, inclusiv Ilie Badea Stănescu, să muncească din greu. Viitorul rege de la Costeşti nu a fugit însă de muncă, iar pe deasupra, a insistat să meargă şi la şcoală. A avut voinţă şi a absolvit şcoala generală chiar dacă, deplasându-se tot timpul cu caravanele, a fost nevoit ca fiecare trimestru şcolar să îl facă, de fiecare dată, într-un alt sat din Argeş, Vâlcea sau Olt. Ilie Badea Stănescu a urmat apoi o şcoală profesională, după care, alături de un grup de muncitori şi maiştri, a pus bazele fabricii de „Osii şi boghiuri” din Balş.
În timp ce lucra, acesta a absolvit liceul la seral, după care s-a înscris la şcoala de maiştri. Obţinând calificarea de maistru strungar şi lăcătuş mecanic, Ilie Badea Stănescu a lucrat până în 1989 pe la mai multe cooperative meşteşugăreşti în calitate de şef de echipă. Astfel, el a trecut pe la Cooperativa Popeşti Argeş, IPPC Piteşti, Cooperativa Tigveni, Cooperativa de Consum Suseni, unde a confecţionat ambalaje de carton pentru Uzina Colibaşi şi confecţii metalice. După 1989, Ilie Badea Stănescu s-a apucat de afaceri, reuşind să agonisească o avere impresionantă pentru familia sa. Pentru că era un om respectat, şcolit şi care, totodată, avea calitatea de a face foarte bine diferenţa dintre bine şi rău, Ilie Badea Stănescu a fost ales drept bulibaşă, romii din Costeşti având mare încredere în cuvântul lui.

Cum a ajuns Tortică „Rege Internaţional al Romilor” sau Ilie Badea Stănescu Întâiul

În calitate de bulibaşă, Ilie Badea Stănescu a ştiut să împartă dreptatea, dar şi să îşi atragă prieteni de nădejde. A  fost extrem de apropiat de Regele Ion Cioabă de la Sibiu, cu care era prieten bun. Nu numai că se vizitau reciproc, dar obişnuiau să se consulte pe anumite probleme şi să efectueze împreună anumite deplasări, pentru a rezolva situaţii de interes comun. Practic, Ion Cioabă i-a predat ştafeta lui Ilie Badea Stănescu şi asta întrucât, după ce Cioabă a încetat din viaţă, romii creştini au rămas fără rege. Desigur că, aşa cum prevedea statutul Casei Regale din Sibiu, coroana a fost înmânată lui Florin Cioabă numai că, la scurt timp după încoronare, acesta a optat să treacă la religia penticostală, devenind astfel pastor pentru romii penticostali. În această situaţie, romii ortodocşi, dar şi cei catolici, au decis că au nevoie de un nou rege şi, după ce s-au sfătuit între ei, au hotărât să îl aleagă pe Ilie Badea Stănescu de la Costeşti, cunoscut şi sub numele de „Tortică”. La acea vreme, au fost în jur de 50.000 de romi din România şi diaspora care şi-au dat acordul pentru ca bulibaşa de la Costeşti să fie numit rege pentru toţi romii creştini, stabilindu-se totodată ca încoronarea să aibă loc în data de 31 august 2003. Şi pentru că un rege trebuie să fie uns de un  Înalt Prelat, s-a decis ca lui Ilie Badea Stănescu să i se pună coroana pe cap la Mănăstirea Curtea de Argeş, locul cu cea mai mare încărcătură istorică din ţară. Astfel, pe 31 august 2003, bulibaşa Ilie Badea Stănescu a fost încoronat în Catedrala Episcopală de la Curtea de Argeş ca „Rege Internaţional al tuturor romilor creştini de pretutindeni”. În susţinerea lui, chiar Împăratul ţiganilor, Iulian Rădulescu, a emis un „Decret imperial de încoronare”, care a fost citit în Catedrala de la Curtea de Argeş. Iată şi cum suna decretul emis de Împăratul Iulian: „În baza unui decret imperial, cu acordul Curţii de la Viena, în conformitate cu Divanul şi cutumele etnice ale romilor din România şi diaspora, formând un popor mondial cu un total de 78 de milioane de romi, s-a acordat funcţia supremă de rege internaţional Domniei sale, Majestăţii Sale Stănescu Badea Ilie din oraşul Costeşti – România”. Imediat după citirea decretului, preoţii i-au aşezat pe cap lui Ilie Badea Stănescu o coroană din aur bătută cu pietre preţioase, care cântăreşte peste un kilogram, coroană ce a fost sfinţită înainte ca ea să-i fie dată regelui Ilie Badea Stănescu Întâiul.

Însemnele Casei regale de la Costeşti

Coroana din aur a fost lucrată în atelierele Mănăstirii Sânta Sofia de la Constantinopol şi a fost plătită de ţiganii turci. Pietrele care împodobesc coroana au fost donate de ţiganii austrieci. Înainte de plecarea spre România, coroana a fost sfinţită şi de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe de la Constantinopol. Sigiliul regal este din aur şi are gravat pe el chipul Mântuitorului. Inelul pentru închinare şi rugăciune este, de asemenea din aur şi are pe el tot chipul Mântuitorului. Acesta a fost adus odată cu coroana, de la Constantinopol. Lanţul de ridicare în rang a fost dăruit de Patriarhia Ortodoxă Română. Are încastrat chipul lui Iisus Cristos.

Decrete emise de Regele Ilie Badea Stănescu Întâiul

Încă din primul an de domnie, Regele Ilie Badea Stănescu a dat două decrete care au schimbat în mod radical vieţile supuşilor săi. Primul dintre ele face referire la măsurile luate pentru ca romii să îşi primească înapoi aurul confiscat de comunişti, iar cel de-al doilea interzicea căsătoriile între minori, căsătorii care până atunci aveau loc chiar şi la vârsta de 12 ani. Ambele decrete au avut şi finalizare, întrucât regele Ilie Badea Stănescu a militat chiar şi pe lângă preşedintele României de la acea vreme, Ion Iliescu.
Drept consecinţă, din 2003 şi până în prezent, statul român continuă să înapoieze aurul confiscat de comunişti. În ceea ce priveşte căsătoriile între minori, începând cu anul 2003, fetele de etnie romă se pot mărita de la vârsta de 16 ani, iar băieţii se pot însura de la 17 ani, însă numai cu acordul părinţilor. Tot la capitolul mari realizări înfăptuite de Regele „Tortică” se mai adaugă şi demersurile pe care le-a făcut pentru ca familiile romilor care au pierit în urma Holocaustului, precum şi supravieţuitorii deportaţi în Transnistria, să primească despăgubiri de la statul german, lucru care s-a şi realizat. Acest lucru a putut fi obţinut şi cu sprijinul lui Emanuel Baroso, care atunci era preşedinte al Parlamentului European şi, totodată, prieten  cu Ilie Badea Stănescu.
Tot graţie Regelui de la Costeşti, copiii romi au fost sprijiniţi să meargă la şcoală, să termine un liceu şi apoi să urmeze o facultate. Ilie Badea Stănescu nu a fost însă de acord ca statul român să înfiinţeze şcoli separate pentru romi, ameninţând nu de puţine ori că, în caz contrar, va manifesta în faţa Parlamentului României cu un număr de 5.000 de copii. Om cu mare credinţă în Dumnezeu, Ilie Badea Stănescu a donat bani la zeci de biserici din toată ţara, dar şi din străinătate. La fel a procedat şi în cazul caselor de copii unde acesta obişnuia să doneze mâncare, haine şi încălţăminte.

17 noiembrie 2003 – Decret regal referitor la măsurile ce trebuie luate pentru recuperarea aurului confiscat de comunişti

Aşa cum a promis, în data de 8 septembrie 2003, de Sf. Mărie Mică, Naşterea Sfintei Fecioare Maria, Majestatea Sa Ilie Badea Stănescu este în măsură să aducă la cunoştinţă opiniei publice, în special a comunităţii romilor din România şi din diasporă, că s-au finalizat diligenţele referitoare la restituirea obiectelor din metale preţioase care au fost preluate abuziv în perioada 1946-1989 de statul comunist. Vă prezentăm articolul 34 din „Legea privind aprobarea O.G. nr. 24/2003, pentru perfecţionarea cadrului legislativ, privind regimul metalelor preţioase din România”, adoptată de Camera Deputaţilor în data de 17.06.2003, de Senat la data de 04.09.2003, şi promulgată de preşedintele României, Ion Iliescu, la data de 17.09.2003.
„Art. 34 – 1. Persoanele fizice şi juridice ale căror obiecte din metale preţioase, aliaje ale acestora şi pietre preţioase, de natura celor prevăzute la art. 3, au fost preluate abuziv cu încălcarea reglementărilor în vigoare după anul 1946 şi până în anul 1990, pot solicita restituirea acestora instanţelor de judecată de la domiciliul reclamantului până la data de 31 decembrie 2003.
2. În cazul obiectelor din metale preţioase, aliaje ale acestora şi pietre preţioase preluate abuziv, care nu se mai regăsesc fizic, fiind topite sau valorificate, se vor acorda despăgubiri în condiţiile şi în limitele stabilite prin normele de aplicare a prezentei O.G., emisă la Ministerul Finanţelor Publice şi de Banca Naţională.
3. Cererile şi acţiunile în justiţie legate de aplicarea prevederilor alineatelor 1 şi 2 sunt scutite de taxa de timbru”.

„În baza celor arătate mai sus, Majestatea Sa, Ilie Badea Stănescu, decretează:

Toţi romii ale căror obiecte din metale preţioase/aliaje şi pietre preţioase, mahmudele, cocoşei, icuşari, aur monetar, monede din aur, bijuterii, salbe, care le-au fost confiscate de dictatura comunistă, trebuie să se prezinte până la data de 31 decembrie 2003 la judecătoria teritorială unde au domiciliul pentru a depune acţiunea civilă. Cine nu depune acţiune în acest interval de timp îşi pierde dreptul de a recupera aurul confiscat în perioada 1946-1989.
Formularele de acţiune civilă, pot fi găsite la adresa de internet www.regelestanescu.ro, începând cu data de 17.11.2003, sau la sediul Palatului Regal de Aramă, din Costeşti, jud. Argeş, str. Progresului 23, tel./fax: 0248672379.
În încheiere, pe această cale, MS Ilie Badea Stănescu ţine să mulţumească în numele celor 2,5 milioane de romi români, premierului Adrian Năstase şi preşedintelui României, Ion Iliescu, precum şi Parlamentului României”.

2 octombrie 2003 – Decret regal referitor la căsătoriile între minorii romi.

„Majestatea Sa decretează:

Art. 1. Se interzic căsătoriile între minorii romilor până la vârsta de 16 ani – fetele, respectiv 17 ani – băieţii
Art. 2. Până la vârstele sus-menţionate aceştia au voie doar să se logodească
Art. 3. Prezentul decret este valabil pentru toţi romii din România şi din diasporă
Art. 4. Nerespectarea articolului 1 atrage după sine punerea respectivilor romi sub incidenţa legilor în vigoare ale statului român, cât şi judecarea vinovaţilor după legea staborului ţigănesc
Art. 5. Prezentul decret intră în vigoare începând cu data de 01.11.2003”

A murit regele, trăiască regele!

În ajunul Crăciunului lui 2007, Regele Ilie Badea Stănescu s-a stins din viaţă, în urma unui infarct. Suferea de mult timp cu inima şi mergea periodic la control, însă în ziua de 24 decembrie, zilele sale s-au terminat. A fost jale mare, mii de romi din toată ţara venind în cele trei zile de priveghi la căpătâiul Regelui „Tortică” pentru a-i aduce un ultim omagiu. În ziua înmormântării, conform tradiţiei, a fost încoronat succesorul său la tron, adică Dan, fiul întâi născut, dorinţă pe care Ilie Badea Stănescu şi-a exprimat-o chiar în testamentul încheiat în data de 30 noiembrie 2007.
Cu toate că pentru restul lumii pare un gest deplasat ca într-o zi tristă, precum cea a înmormântării, să aibă loc un eveniment de bucurie, acela al încoronării, explicaţia acestei tradiţii a fost oferită chiar de actualul rege, Dan Stănescu: „Este o tradiţie pe care noi o păstrăm din moşi strămoşi. La noi se spune „A murit regele, trăiască regele”, pentru că regele cel nou trebuie să îl ducă la groapă pe regele defunct. Nu se poate ca regele defunct să fie înmormântat decât de noul rege”. Încoronarea lui Dan Stănescu nu s-a făcut însă pur şi simplu. Înainte de a-i fi îndeplinită rugămintea lui Ilie Badea Stănescu, la Palatul de Aramă din Costeşti s-a reunit Consiliul de Coroană, format din 12 membri. În cadrul acestuia, fiecare şi-a dat acordul ca Dan Stănescu să fie succesorul lui „Tortică” la tron, iar, pe lângă membrii Consiliului, alţi 1.500 de reprezentanţi ai romilor din ţară şi străinătate au votat pentru Dan Stănescu. Încoronarea nu s-a făcut, însă, până când cel de-al doilea fiu al lui „Tortică”, Marius Stănescu, nu şi-a dat şi el acordul, astfel succesiunea la tron făcându-se fără evenimente neplăcute. După încoronare, a fost depus jurământul de credinţă, acelaşi pe care l-a depus şi fostul rege. Şi aici a fost nevoie de strângere de semnături favorabile lui Dan Stănescu, semnături care, în decembrie 2007, au însumat în jur de 3.000 venite din partea romilor din România.
Odată cu preluarea coroanei regale, Dan Stănescu a mai primit şi toate însemnele regale precum şi o parte din tezaurul familiei. Păstrând în continuare tradiţia, Regele Dan Stănescu îşi are şi el desemnat deja urmaşul la tron, în persoana primului său fiu născut, Ionuţ, care acum are doar 12 ani.

Testamentul Regelui Ilie Badea Stănescu

„Subsemnatul Stănescu Badea, domiciliat în oraşul Costeşti, strada Progresului nr.32, judeţul Argeş, posesor al C.I. AS, nr. 523688 emis la data de 28.06.2007, de Poliţia Costeşti, având CNP 1520628031842. Nesimţindu-mă prea bine, fiind suferind şi cunoscând faptul că niciodată nu poţi şti când îţi vine ceasul, m-am gândit să fac acest Testament acum, azi 30 noiembrie 2007, cât sunt în deplinătatea facultăţilor mintale. Astfel, soţiei mele Maria Ioana, îi las casa de la adresa de mai sus, în care locuim, împreună cu tot ceea ce se află în ea: mobilier, electronice, electrocasnice etc. şi, atunci când îi va veni şi ei ceasul şi va pleca din lumea asta – numai bunul Dumnezeu ştie când se va întâmpla asta! – toate aceste bunuri, mai sus menţionate, vor reveni fiului meu Marius, care va avea obligaţia de a avea grijă de mama sa şi, când va veni vremea, de a-i face cuvenitele obiceiuri creştineşti la înmormântare, precum şi parastasele şi pomenile, conform tradiţiei noastre şi credinţei ortodoxe în care trăim şi am trăit toată viaţa.
Fiicei mele Daniela Stănescu, căsătorită Hristache, i-am dat la nuntă, aşa cum ştiu toate rudele noastre şi romii din România, toată partea ei de moştenire şi atât ea, cât şi soţul ei, Ardelean (Cristi) Hristache, au recunoscut acest lucru şi, de nenumărate ori, au declarat că aşa este şi că nu mai au nimic de primit şi nu mai au nicio pretenţie, nici ea, nici soţul ei şi copiii lor.
Fiului meu Dănuţ (Dan) îi las moştenire titlul şi funcţia de Rege Internaţional Creştin al Romilor, împreună cu coroana din aur şi toate însemnele regale, aşa cum am dorit dintotdeauna şi cum au fost de acord, în unanimitate, romii la încoronarea mea, pe data de 31 august 2003, când au depus Jurământul de Credinţă faţă de mine şi casa mea şi au semnat. La acea dată, mai sus menţionată, am fost încoronat în Biserica Episcopală de la Curtea de Argeş, conform dorinţei romilor creştini din ţară şi chiar din afara ţării şi am primit binecuvântarea Bisericii Ortodoxe, binecuvântarea Prea Fericitului Teoctist, Patriarhul României, binecuvântarea Sanctităţii Sale Bartolomeu, Patriarhul Ecumenic al Constantinopolului, precum şi binecuvântarea Sanctităţii Sale Papa de la Roma, Capul Bisericii Catolice. Aşa cum am spus, las fiului meu Dănuţ (Dan), titlul de rege şi coroana regală, pentru că îl consider demn de ele şi-i cer să fie şi el cum am fost şi eu, să lucreze pentru socializarea şi prosperitatea romilor, să nu depindă de nimeni şi să nu se plece în faţa nimănui.
Eu nu sunt şi nu am fost supusul nimănui, în afara Domnului Dumnezeului nostru Iisus Christos şi a Sfintei Sale Maici, Fecioara Maria şi tot aşa îi cer şi lui să nu aibă a se teme decât de Sfânta Treime şi să se supună numai poruncilor Domnului Dumnezeului nostru, Sfintei Sale Maici şi Sfinţilor din Cer şi să respecte legile scrise şi nescrise ale statului român în care suntem născuţi şi ai cărui cetăţeni suntem!
Aşa cum eu am fost ales rege de către romi, prin lucrarea Domnului, tot astfel, prin aceeaşi Sfântă lucrare, şi el, fiul meu şi urmaşul meu ca Rege Internaţional Creştin al Rromilor, Dan Stănescu, va fi rege prin aceeaşi voinţă Divină!
De asemenea, odată cu coroana regală şi însemnele regale îi las lui Dan tezaurul regal. Tot lui îi las banii din conturile pe care le am la bănci străine, precum şi toate bunurile mele, terenuri, mobile şi imobile, din afara graniţelor României.
Fiica mea Anişoara Stănescu (Sighişoara), căsătorită Mihai, a primit la nuntă, ca şi sora ei, Daniela, întreaga sa parte de moştenire, după cum ştiu toate rudele noastre şi romii din România şi a recunoscut de nenumărate ori acest lucru, aşa că nu mai are nimic de primit şi nu mai are nicio pretenţie nici ea, nici soţul ei, Cosmin Mihai şi nici fiul ei.
De asemenea, fiului meu Marius îi las ca moştenire toate bunurile mele, terenuri, mobile şi imobile, pe care le deţin în România.
Le cer urmaşilor şi moştenitorilor mei să-mi continue munca, activitatea, ideile pe care le-am avut în viaţă, să trăiască demn, în respect faţă de Dumnezeu, de legile ţării şi de semenii lor, şi aşa cum eu nu am făcut în activitatea şi afacerile mele, nicio ilegalitate şi nu am nicio datorie la nimeni, de niciun fel, tot astfel nici ei să nu-şi păteze numele, să trăiască demn şi să nu se îndatoreze nimănui, niciodată!

Aceasta este dorinţa mea şi le cer tuturor să o respecte întocmai!
M.S. Stănescu Badea, Regele Internaţional Creştin al Romilor”

Acest testament a fost scris după voinţa şi dictarea lui Badea Ilie Stănescu (Tortică), de mine Paul Ioan Cruceană, în Costeşti, Argeş, în locuinţa testatarului, în ziua de 30 noiembrie 2007, în prezenţa următorilor martori: Buică Ţăndărică C.I. AS 523784, Stănescu Marian C.I. AS 397425, acesta fiind fiul decedatului frate al lui Badea Tortică, Stănescu Gheorghe.
Scris de mine, Paul Ioan Cruceană, B.I. Seria DE nr. 163790

Comments

comments

DISTRIBUIȚI