În primăvara anului 2008, în Piteşti, cu ocazia Simfoniei Lalelelor, a avut loc cel mai mare dans din istoria oraşului. Momentul de „Cartea Recordurilor”, organizat de şeful Filarmonicii Piteşti, Jean Dumitraşcu şi campionul naţional de dans sportiv, Fredi Schieb, a strâns 5420 de elevi din Argeş. Evenimentul a fost unul unic pentru Piteşti, însă, din păcate, recordul nu a fost validat oficial şi „Dansul sincron” nu a fost omologat de Guinness World Records. După cum precizează chiar organizatorul evenimentului, Jean Dumitraşcu, pentru cei de la Guinness World Records nu au contat decât banii, însă elevii au reuşit ceva unic pentru Piteşti.
Iată şi ce spune şeful Filarmonicii Piteşti despre acest eveniment unic:
„De ce nu a fost omologat de Guinness World Records „Dansul sincron” cu 5420 elevi?
Într-o seară geroasă din luna februarie a anului 2008, prietenul Fredi Schieb, campion național, instructor și arbitru internațional de dans sportiv, mi-a propus să organizăm împreună o tentativă de intrare în „Cartea Recordurilor” printr-un dans sincron cu mii de elevi participanți. Cum să nu, hai s-o facem!
De Simfonia Lalelelor, am convenit. Costurile erau minime, doar problemele de organizare păreau infernale, prea puțini au crezut în reușită. Mai întâi am obținut acordul Inspectoratului Școlar Argeș ca să putem pătrunde în școli. Fredi și echipa sa de 5-6 instructori au mers din școală în școală, au capacitat profesorii de sport, au ținut primele cursuri cu voluntarii. Tot el a obținut de la Smiley dreptul de a folosi melodia și coregrafia de la ,,Mister Originality. Target-ul era de 1500 elevi, dar, până la sfârșitul lunii martie, s-au făcut 5400, de la toate cele 20 de școli din Pitești, câteva licee (Liceul ,,Dinu Lipatti”, Colegiul National Liceal ,,Zinca Golescu”, Grup Scolar ,,Ion Cantacuzino), dar și școli din Bascov, Moșoaia și Budeasa. Am ales traseul – Teatrul „Al. Davila” – Magazinul Zara, am găsit la Vâlcea un inginer de sunet (dl. Constantin Ionescu) priceput care să amplifice, la fracțiune de secundă, muzica pe o distanță de 500 de m pentru a se putea realiza dansul sincron. Între timp am corespondat cu cei de la Guinness World Records – am semnat Contractul de agreement (Acordul privind Încercarea de Record) și am desemnat un juriu (martori) format din judecători, politiști, primari sau consilieri locali, editori de ziare, i-am invitat la eveniment, 18 aprilie 2008.
Pentru deplasarea în Centru a celor 5420 de elevi mizasem pe sprijinul Publitrans, dar tocmai se privatizase, nu mai depindea de primărie decât cu… banii și, abia cu o zi înainte aflu că dl. Gigi Văsâi nu e de acord ca elevii să circule gratis de la școli până în centru (nici domnului primar nu i-a mai răspuns la telefon decât pe la miezul nopții). Domnul primar a mobilizat poliția locală, s-au format noi trasee, complicat, greu, cu riscuri… Eu am fost organizatorul, eu răspundeam de orice posibil accident. Repetiția generală s-a făcut la fața locului, nu cu mult înainte de ora fixată. Am filmat cu șase camere din diverse poziții, am avut șase fotografi colaboratori. Prinși cu pregătirile și organizarea altor evenimente, am sesizat că cei de la Guinness World Records nu îmi spun când ajung la București, la Pitești. Au zis că nu e obligatoriu să vină, dar să plătim o taxă de 540 de lire sterline. Nu aveam cont în lire sterline, dura, trebuia o rectificare bugetară prin consiliul local, dura două luni. Au promis niște sponsori că fac plata, pe moment ne-am liniștit.
Acțiunea a fost atât de frumoasă, cu mii de copii fericiți, încât nici nu a mai contat dacă recordul nostru a fost validat sau nu oficial. Sponsorii noștri oricum și-au luat vorba înapoi, iar pentru cei de la Guinness World Records nu au contat decât banii. Noi ne atinsesem scopul ! Reușisem chiar ceva unic!”. (sursa video: Facebook Jean Dumitrascu)
