Toți patriarhii României provin de la sat, iar Argeșul se mândrește cu Iustin Moisescu, născut în Cândești

Afirmația aparține Patriarhului Daniel, care a subliniat că mediul rural a dat naștere la mai bine de jumătate dintre membrii Academiei Române, majoritatea preoților și, în mod remarcabil, pe toți cei șase patriarhi din istoria Bisericii Ortodoxe Române. Printre aceste vetre de spiritualitate se numără și satul argeșean Cândești (comuna Albeștii de Muscel), locul de naștere al Patriarhului Iustin Moisescu. Născut pe 5 martie 1910, cel de-al patrulea întâistătător al BOR (1977-1986) a îmbinat vocația ecleziastică cu cea civică, activând inclusiv ca deputat în Marea Adunare Națională.

Satul românesc continuă să fie recunoscut drept spațiul fundamental în care s-au format elitele intelectuale și ecleziastice ale României. Într-o declarație de referință privind identitatea națională, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a evidențiat importanța crucială a comunităților rurale: „Mai bine de jumătate dintre membrii Academiei Române sunt născuţi la sat. Mai bine de jumătate dintre preoţii noştri sunt născuţi la sat, iar patriarhii României, toţi cei şase, sunt născuţi la sat”.

Această realitate istorică așază județul Argeș pe un loc de cinste în istoria credinței și a culturii, prin intermediul satului Cândești, aparținător comunei Albeștii de Muscel. Localitatea este recunoscută oficial ca locul de origine al uneia dintre cele mai marcante figuri academice și religioase ale secolului XX: Patriarhul Iustin Moisescu.

De la orfan de război, la scaunul patriarhal

Născut la 5 martie 1910 în Cândești, Ioan (numele de botez al viitorului patriarh) a avut un parcurs marcat de sacrificiu și excelență. Rămas orfan de tată în urma Primului Război Mondial, a studiat ca premiant la Seminarul din Câmpulung Muscel, fiind ulterior remarcat de Patriarhul Miron Cristea și trimis cu bursă de studii la Atena și Strasbourg.

Vocația sa de teolog și profesor academic de înaltă ținută a culminat cu alegerea sa, în anul 1977, ca al patrulea patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, misiune pe care a păstorit-o până la trecerea sa la cele veșnice, în anul 1986.

O personalitate complexă, între credință și diplomație

Pe lângă activitatea sa ecleziastică de excepție, Patriarhul Iustin Moisescu s-a remarcat printr-o prezență activă în viața publică a vremii, într-o perioadă marcată de provocări politice majore. Acesta a deținut funcția de deputat în Marea Adunare Națională pe parcursul mai multor sesiuni legislative consecutive, în perioada cuprinsă între anii 1957 și 1986. Capacitatea sa de a naviga raporturile delicate dintre Biserică și statul comunist a permis protejarea a numeroase monumente istorice și lăcașuri de cult din întreaga țară.