După tragedia din 18 aprilie 1930, când bisericuţa de lemn din Costeşti, satul Zorile, a ars din temelii chiar în Vinerea Mare a Paştelui şi, odată cu ea, aproape toţi copiii satului aflaţi la slujbă, 116 la număr, creştinii din întreaga ţară au ajutat la ridicarea unei alte biserici în Costeşti. Iniţiativa i-a aparţinut Patriarhului României de atunci, Miron Cristea, care a demarat o colectă publică naţională, susţinută de ziarul „Universul“ şi Guvernul României, prin Ministerul de Interne. Pe lângă materialele de construcţie, a mai fost strânsă şi suma de 10 milioane de lei, bani cu ajutorul cărora s-au ridicat, la 2 km de locul incendiului, noua biserică, casa parohială şi paraclisul din cimitir. Purtând hramul „Sfântul Prooroc Ilie“, biserica a fost construită în formă de cruce, cu două turle, din cărămidă şi piatră de Albeşti, între anii 1930 şi 1932. Prin zidirea cu un rând de piatră şi unul de cărămidă, noua biserică din Costeşti se apropie ca stil de cel al Bisericii Domneşti din Curtea de Argeş, fiind, în acele timpuri, unul dintre cele mai măreţe lăcaşe religioase din judeţ.

Proiectul noii biserici poartă amprenta unuia dintre cei mai mari arhitecţi români

Cel care a proiectat biserica nouă din Costeşti a fost Dimitrie Ionescu – Berechet, unul dintre cei mai mari arhitecţi români. De fapt, majoritatea lucrărilor de arhitectură executate în Biserica Ortodoxă Română între 1930 şi 1969 poartă, direct sau indirect, amprenta lui Dimitrie Ionescu – Berechet, acesta proiectând peste 100 de biserici noi, printre care şi cea de la Costeşti. Un aspect important al creaţiei arhitectului Berechet îl constituie proiectele sale de sculptură şi feronerie, veritabile capodopere ale artei bisericeşti contemporane. Pictura a fost realizată de Dimitrie Belizarie şi el unul dintre cei mai vestiţi pictori bisericeşti. Dovada lucrărilor de o calitate excepţională de care a beneficiat biserica din Costeşti este aceea că, de la zidire şi până-n prezent, catedrala nu a suferit nicio stricăciune, necesitând doar o simplă lucrare de restaurare parţială a picturii în anul 1973.

Regele Carol al II-lea a participat efectiv la săvârşirea actului de târnosire

Catedrala din Costeşti, ce poartă hramul Sfântului Prooroc Ilie, făcătorul de minuni şi aducătorul de ploi, a fost sfinţită pe 21 iulie 1935 de un sobor de clerici în frunte cu episcopul Argeşului, Nichita Duma, şi Patriarhul României, Miron Cristea. Iar pentru prima dată, la sfinţirea unui lăcaş de cult din Argeş, a fost prezent şi un rege, Carol al II-lea al României, care a participat efectiv la săvârşirea actului de târnosire. Vestea că Regele României va fi prezent în carne şi oase la sfinţirea bisericii a făcut ca mii de oameni să se adune la Costeşti, unii sosind cu căruţele cu o zi înainte de marele eveniment. Lumea a avut ce vedea, fiindcă regele a luat parte la tot ritualul de sfinţire, ajutându-l pe Patriarhul Miron Cristea la pregătirea şi pecetluirea „Sfintei mese“ din altar, după care, alături de cler, a făcut înconjurul bisericii. Evenimentul bisericesc a rămas în memoria oamenilor cu atât mai mult cu cât Catedrala din Costeşti este singura biserică din Argeş la sfinţirea căreia a luat parte un rege. (foto: fototecaortodoxiei.ziarullumina.ro)

 

 

 

Comments

comments

DISTRIBUIȚI