Ţuica Buzdugan de la Morăreşti şi lactatele specifice zonei Corbi, printre ultimele produse tradiţionale atestate oficial

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a prelungit termenul de înregistrare a produselor tradiţionale până la data de 30 noiembrie 2014, ca urmare a solicitării Federaţiei Naţionale a Producătorilor de Produse Tradiţionale, întrucât numeroşi operatori economici nu au reuşit să depună documentaţiile la timp pentru a obţine noile atestate, în conformitate cu noile reglementări.
În Argeş, din cei 184 de operatori, care aveau atestate pentru 284 de produse, au depus documentaţie de reavizare doar 7, care au obţinut noile certificări pentru 21 de produse. Potrivit Elenei Valter, specialista Direcţiei Agricole Argeş, alte 6 produse sunt deja verificate şi vor obţine atestatele, iar alţi 9 operatori au depus actele şi vor intra în procedură. „Noi le-am trimis notificări tuturor celor ce au avut atestate pe vechea legislaţie, însă noile reglementări sunt mult mai stricte şi nu toţi mai îndeplinesc criteriile. Pentru a-i ajuta, am realizat chiar un caiet de sarcini, în care am explicat pas cu pas ce trebuie să facă pentru a se încadra în noile norme. Dincolo de prezentarea elementelor de tradiţionalitate, printre cele mai importante condiţii se numără acum prezentarea de înscrisuri istorice referitoare la producerea şi reţeta unui anumit produs într-o anumită zonă. Acestea trebuie să se ducă înapoi, în timp dincolo de 1980, cel puţin! Dar, un adevărat  produs tradiţional românesc, cum e caşul de oaie, se face de pe vremea dacilor, din secolul II. Însă, ca să fie cu adevărat reţetă tradiţională, trebuie să fie minim din secolul trecut. Iar o altă condiţie este ca procesul fabricaţiei să nu fi fost supus inovaţiei tehnologice. Adică să fie realizat aşa cum se făcea la început. Excepţie fac, evident, spre exemplu vasele de alamă – material  care este toxic – ce pot fi înlocuite cu inox. Însă, sunt convinsă că multe produse vor îşi vor păstra atestatele. Un produs e tradiţional atâta timp cât, la lactate spre exemplu, laptele e curat, cheagul e natural şi nu se bagă în el chimicale şi conservanţi“.

Brânzeturile de la Corbi vor primi Indicaţie Geografică Protejată

Judeţul Argeş se numără printre cele fruntaşe la numărul de produse tradiţionale înregistrate în Registrul Naţional al Produselor Tradiţionale şi avizate de minister. Printre cele reatestate se numără şi ţuica de Morăreşti care se va numi, după noile criterii care nu mai permit nume de zonă decât în anumite condiţii, „Buzdugan“. În schimb, vor primi curând Indicaţie Geografică Protejată (IGP) şi brânzeturile produse în zona Corbi, mai ales brânza de burduf şi caşul afumat.     
De departe cel mai cunoscut produs tradiţional, singurul din ţară recunoscut la nivel european, este magiunul natural de prune Topoloveni, el având deja şi Indicaţie Geografică Protejată (IGP).
În afară de fructe şi produsele de fructe, Argeşul stă foarte bine şi la preparatele din lapte: brânză telemea, brânză de burduf, caşcaval afumat, urdă, telemea mixtă, caş afumat, telemea de capră etc., datorită întinsei zone de munte şi tradiţiei preparării unor astfel de produse în zonă.
La categoria băuturilor alcoolice tradiţionale intră ţuica de prune şi palinca, iar la preparate din carne avem atestate pastrama de oaie, pastrama de porc, cârnaţi ţărăneşti, toba de casă, lebărul, caltaboşii, pastrama de viţel, ceafa afumată, jumările şi sloiul  de porc.
Nici la dulciuri judeţul Argeş nu stă rău. Cozonacii cu nucă şi rahat, checul de casă cu cacao, prăjiturile de casă, covrigii musceleni cu ou sunt câteva din produsele tradiţionale care au aviz favorabil. Zacusca cu ciuperci, zacusca tradiţională de Topoloveni, salata de ghebe, pasta de măceşe, siropurile de muguri de brad, zmeură, păpădie, cătină şi trandafiri, oţetul de Topoloveni sunt alte produse tradiţionale.