CAP în variantă capitalistă, cu producţii record. Cel mai puternic fermier argeşean – 1.100 de acţionari într-o singură asociaţie: Ceres – Miroşi!

Săptămâna trecută, cel mai mare eveniment din domeniul agricol nu a fost nici încheierea vreunei campanii de recoltare, nici vreun târg de profil, ci… un bal: „Balul Fermierilor”. Ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, a premiat cei mai puternici fermieri din fiecare judeţ, luând în calcul producţiile obţinute de aceştia la culturile de grâu, rapiţă şi orz, în 2014. În Argeş, pe prima poziţie, la capitolul recoltă de grâu nu s-a situat un singur fermier, ci au fost peste 1.000! Adică întreaga suflare a unei comune, asociată, de bună-voie,  într-o întreprindere agricolă, „Ceres” – Miroşi. „Anul acesta am făcut, pe 734 de hectare de grâu, o producţie de 4.277 kilograme la hectar, cea mai mare din Argeş! În ciuda vremii, este şi cea mai mare producţie la grâu din ultimii 5 ani! În comparaţie cu zone asemănătoare, am ieşit printre primii şi în ţară, de aceea am fost şi premiaţi la minister. Dacă nu erau ploile de anul acesta,  aveam şanse să ne fi apropiat de recordul absolut: 5.600 de kilograme la hectar”, ne-a declarat „câştigătorul”, preşedintele asociaţiei, inginerul Ion Mihai.

Tot terenul comunei Miroşi se află în asociaţie

Însă, aşa cum spuneam, „Ceres” Miroşi nu are doar un proprietar sau un singur asociat, ci 1.077. Este, practic, continuatorul fostului CAP din Epoca de Aur atât de hulită, forma de organizare distrusă, peste tot în ţară, imediat după Revoluţie. O asociaţie unde cu toţii sunt proprietari peste toate bunurile, dar şi beneficiari la producţiile-record pe care reuşesc să le obţină, precum cele pentru care au fost premiaţi. Însă, pentru a da Cezarului ce e al Cezarului, trebuie spus că meritul pentru succes îi revine, în mare parte, preşedintelui Ion Mihai, inginer agronom de meserie, a cărui teză de doctorat a fost tocmai „Sistemul asociativ în agricultură”. Adică, un CAP…, dar în variantă capitalistă!
În urmă cu mai bine de 20 de ani, Ion Mihai a renunţat la un post de cercetător la Institutul Fundulea, pentru a se întoarce acasă şi a prelua frâiele Asociaţiei de Producţie „Ceres” – Miroşi, pusă pe picioare de verişoara sa, Steluţa Marinescu, acum contabila-şefă. Atunci, în 1991, în comună erau 4 astfel de asociaţii. Niciuna nu mai există! Au fost „înghiţite” de „Ceres”. Şi nici terenuri pe dinafară nu mai există. Oamenii şi-au băgat până şi ultimul metru de pământ în asociaţie. „Societatea a început cu 1.160 de hectare. Acum, avem 1.950! Zilele astea, am vorbit cu cineva din sat, dacă nu poate să mai aducă ceva pământ. Mi-ar da şi pe ăla din curte, dacă ar putea!”, ne-a povestit dr. ing. Ion Mihai. „Acum 20 de ani, unii îl mai munceau singuri, îl mai arendau. Între timp, au mai îmbătrânit, dar, mai ales, s-au convins că tot împreună facem treabă mai bună!”, mai spune specialistul.

Utilaje de ultimă generaţie şi sistem de irigaţii

Şi cum să nu fie bună o treabă în care producţia record înseamnă şi bunăstare pe măsură pentru fiecare dintre ei. Şi, totuşi, dincolo de asta, există un lucru şi mai important la „Ceres”. Cea mai mare realizare o reprezintă înţelegerea oamenilor. Acolo iau decizii împreună absolut toţi cei aproape 1.100 de proprietari! Consiliul de administraţie are 13 membri şi oricine se poate autopropune. Împreună decid, an de an, în ce se investeşte, ce se cumpără, ce şi cât cultivă: grâu, orz, floarea soarelui, porumb, triticale, rapiţă, dar şi sorg. Astfel, împreună, prin bună înţelegere, au reuşit să adune utilaje de ultimă generaţie, toate de mare capacitate, să construiască 3 celule siloz metalice pentru cereale, de 1.000 de tone fiecare, să monteze sisteme de alarmă pentru utilaje şi birouri, să implementeze un sistem informatic pentru gestiune şi chiar să pornească un sistem de irigaţii bazat pe puţuri de mare adâncime, care îi face şi mai eficienţi!

Brutăria tradiţională funcţionează… pe card

Informatizată este şi… brutăria! Asociaţia nu a renovat şi reabilitat doar vechiul CAP, ci şi brutăria. „Este o brutărie tradiţională, cu vatră, avem şi atestat de produs tradiţional pentru pâinea pe care o facem. Am implementat un sistem de carduri şi fiecare dintre membrii asociaţiei îşi ia pâinea în fiecare zi de la brutărie, iar contabilizarea se face în calculator”, mai spune dl Mihai. Astfel, în fiecare an, fiecare decide cât din grâul ce îi revine îl lasă pentru pâine. Acum, peste 450 de familii sunt abonate la brutărie şi numărul lor creşte de la an la an, pe măsură ce şi bătrânii satului au lăsat reticenţa deoparte şi au învăţat cum funcţionează cardul.
Cum au fost posibile asemena minuni la Miroşi? „Nu sunt minuni, sunt lucruri obişnuite, puse cap la cap cu efort, dar cu înţelegere şi răbdare!”. Dar sunt, totuşi, o dovadă că, dacă vrei, se poate, chiar şi în România, să faci lucruri frumoase şi agricultură modernă şi eficientă!