STUDIU! Măsura valorii şi a nivelului de educaţie şi bogăţie în societatea piteşteană. La trei persoane care duc gunoiul, există una care scormoneşte după PET-uri şi doze de aluminiu

Se spune, în cercetările sociologice, că gunoiul reflectă nivelul de trai al unei societăţi. Din păcate, în România şi în Piteşti, imaginea oamenilor care trăiesc efectiv din scormonirea prin tomberoane şi ghene de gunoi este una dezolantă şi mult prea des întâlnită. Ceea ce spune extrem de multe despre nivelul societăţii noastre! Un studiu realizat de Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Argeş şi voluntarii Asociaţiei GEEA a şi evidenţiat, în cifre, care este amploarea acestui fenomen: la trei persoane care duc gunoiul la ghenă, există un „culegător“, care caută prin el şi adună, de la materiale reciclabile, la resturi de mâncare! La platformele de depozitare a deşeurilor din Piteşti au fost număraţi peste 700 de „gunoieri“. În plus, nici comportamentul cetăţenilor obişnuiţi, care încă nu înţeleg necesitatea colectării selective a deşeurilor sau importanţa colectării civilizate a gunoiului nu lasă o impresie mai bună! 

 

Peste 700 de „culegători“ de PET-uri şi doze

 

Proiectul „Monitorizare platforme de deşeuri” a avut ca scop observarea comportamentului cetăţenilor cu privire la selectarea deşeurilor reciclabile şi depunerea acestora la platforma de deşeuri, precum şi informarea acestora cu privire la modalitatea corectă de colectare selectivă a deşeurilor reciclabile. În acest scop au fost monitorizate 19 platforme, câte 3 zile fiecare, în intervalul orar 08.00-18.00. Fiecare platformă a fost monitorizată de 4 voluntari pe zi, în proiect fiind implicaţi, în total, 28 de voluntari. 

„Rezultatele acestui studiu au fost mai multe! În primul rând, am văzut comportamentul cetăţeanului. În al doilea rând, pentru că a existat reacţie. Au fost cetăţeni care au spus „sunt unii care păzesc platforma! Se întâmplă ceva“. Am văzut astfel şi comportamentul operatorului de salubritate. Dar, mai ales, am văzut şi cum procedează cei care umblă în containere, „culegătorii“, aşa  cum i-au numit voluntarii noştri. Conform cercetării din teren, la trei cetăţeni care duceau gunoiul, venea în urma lor unul care scotea gunoiul, rupea pungile şi culegea materialele refolosibile! Ăsta a fost „recordul“, la o platformă din cartierul piteştean Exerciţiu. Media generală pe Piteşti nu e nici ea departe, cam 1 culegător la 4 cetăţeni! Şi foarte multe grupuri! Voluntarii au numărat, la toate platformele monitorizate, cam 700 şi ceva de grupuri care veneau să culeagă din tomberoane!“, spune Gabriel Moiceanu, directorul Servsal. 

 

Mulţi cetăţeni nici nu ştiu, în 2014, ce înseamnă „colectare selectivă“

 

Fiecare cetăţean care a depus deşeuri sau, altfel spus, „a dus gunoiul” a fost înregistrat de către voluntari într-un formular, iar când vremea a permis sau acesta a fost receptiv, voluntarii i-au oferit şi informaţii cu privire la modalitatea de colectare selectivă a deşeurilor reciclabile.

În perioada monitorizării au fost înregistraţi în total 4.795 deponenţi de deşeuri la cele 19 platforme, din totalul de 460, câte sunt în întreg oraşul, din care 55,64% femei şi 44,36% bărbaţi. Dintre aceştia, 1.492 de persoane au venit cu deşeuri reciclabile colectate selectiv, în general PET-uri, însă doar 1.379 de persoane au şi depus deşeurile reciclabile în containerele dedicate. Adică un infim procent de 28%. Peste 10% dintre cei întrebaţi nici nu au ştiut ce este aceea „colectare selectivă“. Unul dintre cei ce au dus resturile la tomberon a scos chiar şi o „perlă“: „de obicei, selectez gunoiul, dar azi nu!“. Astfel, deşi aproximativ 20% dintre cetăţeni separă deşeurile, din păcate, munca lor este anulată de ceilalţi, care pun deşeurile în amestec, indiferent de culoarea containerului.

 

Scormonitorii în gunoi sunt adevărate „bombe biologice“

 

În ceea ce îi priveşte pe „culegători", pe total studiu, la toate platformele monitorizate au fost înregistrate 773 de grupuri, însumând 931 de persoane. Potrivit observaţiilor voluntarilor, aceştia au „rute“ stabilite şi un „teritoriu”, sunt eficienţi şi specializaţi, adică obişnuiesc să „culeagă” din containere doar deşeurile reciclabile cu valoare – PET şi doze de aluminiu şi lasă mizerie în urma lor. 

„Tot ce este deşeu cu valoare, ce poate fi vândut, e scos din container! Acest lucru ne creează multe probleme. În primul rând, pentru că acea materie reciclabilă are valoare, noi obţineam bani pe ea, bani cu care ne amortizam anumite cheltuieli sau ne acopeream anumite costuri: să reparăm tomberoanele stricate, să înlocuim pubele distruse, să dăm pubele la oameni şi aşa mai departe. Deci, asta este pentru noi o pagubă. Doi: lasă o mizerie de nedescris în jurul containerelor, pentru că ei scot totul, ca să ia materia reciclabilă şi lasă restul împrăştiat. Şi trei, o chestiune de care nu multă lume este conştientă: sunt un focar de infecţie şi de răspândire de boli în rândul populaţiei! Ei au imunitate, dar acei oameni care caută prin gunoi pleacă apoi prin oraş, pun mâna pe bară în autobuz, pun mâna pe clanţă la magazine, intră în toate hipermarketurile ca să ajungă la aparatele unde duc materia colectată, şi aşa împrăştie germeni şi boli. Ei sunt infecţi pe mâini! Sunt purtători de tot felul de boli, iar noi venim, după ei, în contact cu tot ce au infectat ei! Dacă gândim la modul ăsta, e cumplit! Am avut şi persoane care ne-au reproşat că vrem să le luăm pâinea de la gură, că trebuie şi ei să trăiască… Dar asta nu e normal într-o societate civilizată, trebuie să se găsească alte soluţii pentru ei, de cazurile sociale ar trebui să se ocupe alţii, în alt fel! Nu să îi lăsăm în continuare să caute în gunoi şi să împrăştie boli, iar noi să facem chiar o strategie cum să îi ajutăm să facă asta mai profitabil şi să trăiască mai bine din gunoi!“, mai spune directorul Servsal, Gabriel Moiceanu, despre primul şi singurul studiu făcut, până acum, în Argeş pe această temă.