Lacul Stolnici, locul ideal pentru capturi impresionante

Pasionaţii de pescuit care vor să-şi demonstreze măiestria au la dispoziţie unul dintre cele mai bune locuri de pescuit din ţară chiar la noi în judeţ. Cu o suprafaţă de 70 de hectare, lacul Stolnici este o baltă cu un bogat fond piscicol, cu deosebite condiţii de pescuit şi capturi impresionante la activ. Lacul le este recomandat pescarilor care doresc în fiecare an să-şi doboare recordul personal, balta de la Stolnici fiind populată cu adevăraţi „monştri“, unii depăşind şi 70 de kilograme.

 

Balta din Stolnici este populată cu crap românesc, crap salonta, cteno, fitofag, novac, şalău şi sturion, biban, caras şi, mai nou, somn european 

 

Amplasat în comuna Stolnici, într-o zonă pitorească, cu maluri îmbrăcate de vegetaţie naturală şi oferind o paletă extinsă de specii de peşte, lacul Stolnici reprezintă o destinaţie ideală pentru pescuit şi relaxare. Lacul a fost modernizat din anul 2004 şi se află în administrarea Primăriei Stolnici. Cu o suprafaţă de 70 de ha şi o adâncime medie de 3 – 4 metri, prezentând în zona digului o adâncime maximă de 9 metri, balta din Stolnici este populată cu crap românesc, crap salonta, cteno, fitofag, novac, şalău şi sturion, biban, caras şi, mai nou, somn european. 

 

Recordul – un crap românesc de 50 de kilograme

 

De-a lungul anilor, pe lacul din Stolnici au fost capturate numeroase exemplare de peste 20 de kg, recordul fiind reprezentat de un crap românesc de 50 de kg. Lacul a fost format prin îndiguire artificială, iar sursa de apă o constituie mai multe izvoare subterane foarte puternice. De-a lungul malului se găsesc 50 de standuri de pescuit, alcătuite din pontoane, grătare, umbrele din stuf, iluminate pe tot parcursul nopţii, iar pescarii au la dispoziţie şi o parcare special amenajată, iluminată şi păzită în permanenţă, existând şi posibilităţi de cazare. De asemenea, administraţia lacului pune la dispoziţia pescarilor tot echipamentul necesar unei partide reuşite de pescuit, inclusiv bărci de tip catamaran pentru pescarii de răpitor. Pentru momeală, pescarii pot folosi pufulete, ficat de porc, ficat de pasăre, ţipar, boabe de porumb conservă, boabe de porumb uscate, râme, viermuşi, mămăligă etc. 

 

    

 

Taxe pentru toate buzunarele

 

Potrivit administraţiei, lacul Stolnici este un lac de pescuit, nu de agrement, iar preţurile sunt pentru toate buzunarele. Pentru pescuitul la crap se plăteşte 30 de lei pe zi, în condiţiile în care peştele este eliberat; 50 de lei/zi, cu reţinerea a 3 kg de peşte crap şi 3 kg de caras; 100 de lei pe zi, cu reţinerea a 5 kg crap şi caras; 150 de lei pentru 24 de ore, cu reţinerea a 7,5 kg de crap şi caras. Taxa pentru barca cu rame de la administraţia lacului este de 30 de lei pe zi. 

 

Pentru cei care nu reuşesc să prindă peşte, administratorii lacului oferă gratuit între 5 şi 7,5 kilograme de peşte

 

Şi pentru ca toţi pescarii să fie mulţumiţi şi nimeni să nu plece cu juvelnicul gol, chiar şi în situaţia în care nu a prins nimic, administraţia lacului s-a gândit la o idee ingenioasă şi destul de atractivă. Astfel, cei care nu reuşesc să prindă cele 5 kg, respectiv 7,5 kg de peşte, cantitatea este garantată de administratorii lacului.

 

Pentru o taxă de 80 de lei, poţi lua acasă 4 kg de şalău

 

În ceea ce priveşte pescuitul la răpitor, acesta se face doar din barca administraţiei pentru o taxă de 30 de lei pe zi. La acest tarif, peştele prins se eliberează. Dacă plăteşti 80 de lei pe zi însă, poţi lua acasă 4 kg de şalău, dar nu exemplare mai mari de 2 kg.  

 

Un abonament, cu un număr nelimitat de partide de pescuit, costă 250 de euro

 

Programarea partidei de pescuit pe lacul din Stolnici se face telefonic cu cel puţin 24 de ore înainte, iar în fiecare zi de luni, pescuitul este închis. Pentru pescarii înrăiţi, administraţia lacului pune la dispoziţia acestora şi abonamente valabile până la sfârşitul anului 2014, care includ un număr nelimitat de partide de pescuit, la un preţ de 250 de euro. Posesorii abonamentelor pot pescui în sistem „prinde şi eliberează”, crapul reţinut achitându-se la contravaloarea acestuia pe kg, iar carasul putându-se reţine în limita bunului simţ.