De la „Gura Boului” la Plapcea! Cum a șters decretul lui Gheorghiu-Dej numele „rușinoase” ale satelor din Argeș

Peste 60 de sate și comune din județul Argeș poartă și astăzi numele impuse în anul 1964 de regimul comunist, deși bătrânii locului mai folosesc încă vechile toponime în viața de zi cu zi. Printr-un decret istoric semnat de Gheorghe Gheorghiu-Dej, denumiri considerate „nepotrivite cu noile realități socio-economice” — precum Căcărăzeni, Ciumești, Gura Boului sau Valea Porcului — au fost înlocuite cu variante „cosmetizate”. Deși legislația post-decembristă a permis revenirea la numele istorice, nicio localitate din Argeș nu a dorit să revină la vechea denumire.

Marea „cosmetizare” administrativă din 1964

În calitate de președinte al Consiliului de Stat, Gheorghe Gheorghiu-Dej a semnat în 1964 un decret masiv de reorganizare toponimică. La nivelul întregii țări, comuniștii au modificat 868 de nume (un raion, un oraș, 135 de comune și 733 de sate). Aceste denumiri au fost ulterior consfințite prin Legea organizării administrativ-teritoriale nr. 2 din 1968, rămasă în vigoare până astăzi.

Scopul regimului a fost eliminarea cuvintelor cu tentă peiorativă, vulgară sau care aminteau de sărăcia și realitățile rurale din trecut.

Schimbările majore de pe harta Argeșului

În regiunea Argeș, modificările au transformat radical nomenclatorul localităților. Satele cu nume bizare au primit instantaneu denumiri cu rezonanță neutră, geografică sau optimist-socialistă:

Vechea denumire (până în 1964) Localizare / Comună Noua denumire oficială
Căcărăzeni Fâlfani Cotmeana
Ciumești Mărăcineni Argeșelul
Băseni Costești Zorile
Gura Boului Vedea Plapcea
Valea Porcului Tutana Alunișul
Strâmbu Suseni Dumbrava
Vieroși Colibași Făgetul
Valea Rea Băiculesști Stejarii
Secături Nucșoara Gruiul
Zeama Rece Căteasca Recea

Alte localități din sudul județului și din împrejurimi, precum Fripți, Jarcaleți, Ciuciu, Valea Vai de Ei sau Spurcați, au trecut prin același proces de rebrenduire forțată.

Deși au trecut mai bine de șase decenii de la reforma lui Dej și peste 35 de ani de la căderea comunismului, Argeșul refuză să își recupereze oficial trecutul toponimic.

După 1989, legea le-a oferit comunităților locale dreptul de a organiza referendumuri pentru a reveni la numele de dinainte de 1964. În timp ce alte localități din România au profitat de ocazie pentru a-și relua identitatea istorică, în județul Argeș nicio comunitate nu a votat pentru vechiul nume. Localnicii s-au declarat mulțumiți de variantele moderne stabilite de comuniști, chiar dacă, în spatele porților, bătrânii încă își mai ghidează vecinii folosind reperele din tinerețe: „la Strâmbu” sau „până în Valea Porcului”.

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.