Barometrul ABC: 11% dintre copiii români sub 10 ani au primit mesaje cu caracter sexual în ultimul an!

Unul din șase copii români cu vârste între 10 și 16 ani primește solicitări de informații sexuale pe internet cel puțin o dată pe lună, de peste trei ori mai frecvent decât media copiilor de aceeași vârstă din țările europene.

În același timp, România înregistrează cea mai mare pondere a elevilor cu semne de utilizare problematică a rețelelor sociale.

Acestea sunt două dintre concluziile Barometrului ABC: „Tehnologia în viața elevilor din România. Între oportunitățile învățării și riscurile lumii digitale”, care a analizat cum influențează internetul, rețelele sociale și inteligența artificială învățarea, precum și riscurile pentru siguranța și starea de bine a copiilor și tinerilor din România.

Copiii români sunt expuși la riscuri online încă de la vârste foarte mici. La numai 10 ani, 11% dintre copiii români au primit mesaje cu caracter sexual în ultimul an, iar procentul ajunge la 33% în cazul adolescenților de 15–16 ani. Datele provin din studiul internațional „The EU Kids Online 2026 Comparative Study: Children’s Views, Experiences, Opportunities and Risks in a Digital World”, publicat în 2026. Cercetarea arată și că solicitările de informații sexuale primite cel puțin lunar de copiii români de 10–16 ani sunt raportate de 16% dintre aceștia, față de media internațională de 5%.

Această expunere timpurie la pericolele din mediul online este alimentată de accesul permanent și facil la dispozitivele mobile. Potrivit aceluiași studiu, 58% dintre copiii români în vârstă de 10 ani accesează internetul de pe telefonul mobil de mai multe ori pe zi, față de 27% în eșantionul internațional.

Expunerea minorilor la tentative de exploatare sexuală și la alte forme de abuz online este evidențiată și de studiul „Utilizarea serviciilor digitale de către minori”, publicat în 2026 de Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații. Potrivit cercetării, 10% dintre adolescenții români cu vârste între 14 și 17 ani au raportat experiențe de grooming, adică situații în care o persoană încearcă să câștige încrederea unui minor pentru a-l exploata sexual. De asemenea, 9% au raportat șantaj sexual sau presiuni pentru trimiterea unor imagini intime, iar 16% au raportat experiențe de hărțuire online.

Mai mult, România se află pe primul loc la utilizarea problematică a rețelelor sociale, cu 22% dintre elevii de 11, 13 și 15 ani care prezintă astfel de semne, față de media internațională de 11%, potrivit raportului internațional „A Focus on Adolescent Social Media Use and Gaming in Europe, Central Asia and Canada”, publicat în 2024 de Organizația Mondială a Sănătății. La acestea se adaugă folosirea ecranelor în timpul nopții: 26% dintre copiii români de 10–16 ani le folosesc zilnic sau aproape zilnic, față de 18% în media studiului internațional EU Kids Online 2026.

Totodată, timpul petrecut online reprezintă o parte importantă din programul zilnic al elevilor. Studiul „Analiza stării de bine și a sănătății mintale în rândul copiilor din învățământul gimnazial în România”, realizat în 2025 de Ministerul Educației și Cercetării împreună cu Fondul Națiunilor Unite pentru Copii, arată că elevii români de gimnaziu petrec online, în medie, aproximativ patru ore într-o zi de școală și peste cinci ore în weekend.

Cu toate acestea, nu toți părinții stabilesc limite pentru timpul petrecut de copii pe internet. Potrivit aceleiași cercetări, 29% dintre elevii români spun că părinții nu intervin niciodată pentru a le limita timpul online. Separat, cercetarea realizată pentru Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații arată că 34% dintre adolescenții români de 14–17 ani declară că părinții nu aplică niciuna dintre măsurile de protecție online existente.

Deși folosesc internetul de la vârste mici, aproape jumătate dintre tinerii români nu au competențe digitale de bază. Doar 53% dintre tinerii din România cu vârste între 16 și 24 de ani aveau, în 2025, cel puțin competențe digitale de bază, se arată în raportul „Digital Decade 2026: Country Report – România”, publicat de Comisia Europeană. Prin comparație, media Uniunii Europene este de 75%, ceea ce plasează România cu aproximativ 22 de puncte procentuale sub nivelul european.

Utilizarea inteligenței artificiale în activitățile școlare ridică noi probleme legate de capacitatea elevilor de a verifica informațiile și de a învăța independent. Studiul „Inteligența artificială în învățământul preuniversitar: De la restricționarea utilizării la construirea competenței”, realizat de Edge Institute în 2026, arată că 98% dintre participanți au folosit cel puțin o dată inteligența artificială, iar 84% dintre cei care au utilizat-o apelează la aceste instrumente pentru activități școlare cel puțin săptămânal.

În timp ce inteligența artificială a devenit un instrument obișnuit pentru liceenii participanți la studiu, școlile nu oferă întotdeauna îndrumarea necesară pentru utilizarea ei responsabilă. Doar 15% dintre elevi declară că au primit explicații de la profesori în acest sens. Totodată, numai 29% spun că școala lor are reguli clare privind folosirea inteligenței artificiale, iar 27% declară că nu au învățat despre această tehnologie în niciun context.

Datele Barometrului ABC arată că elevii români au nevoie de mai mult decât dispozitive și acces la internet: au nevoie de educație digitală, gândire critică și sprijin din partea adulților.

Pentru a îmbunătăți siguranța copiilor pe internet și a preveni utilizarea problematică a tehnologiei, Alianța Binelui Comun propune cinci direcții de acțiune pentru școli, familii și instituțiile publice: dezvoltarea competențelor digitale și a gândirii critice, învățarea utilizării responsabile a inteligenței artificiale, pregătirea profesorilor și stabilirea unor reguli clare în școli, implicarea părinților în protejarea copiilor pe internet și încurajarea activităților sportive, culturale și de socializare fără ecrane. Aceste măsuri urmăresc să îi ajute pe elevi să recunoască pericolele din mediul online, să verifice informațiile și să folosească tehnologia fără să își neglijeze celelalte activități.

Alianța Binelui Comun este un proiect al Fundației pentru Apărarea Cetățenilor Împotriva Abuzurilor Statului (FACIAS), prin care organizația analizează problemele care afectează societatea românească, documentează amploarea și consecințele acestora și propune soluții concrete pentru autorități și cetățeni.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.