Top 10 cele mai frumoase locuri de vizitat în Argeș

Argeșul este un județ care merită vizitat, pentru că are ce să le ofere turiștilor care-i bat la poartă, indiferent de unde ar veni ei.

Transfăgărășanul, unul dintre cele mai spectaculoase drumuri construite vreodată, a devenit celebru pe întreg mapamondul după ce britanicii de la Top Gear, cea mai urmărită emisiune de automobilism din lume, cu o audienţă ce rivalizează cu cea a unei Cupe Mondiale de fotbal, au dedicat o ediţie întreagă acestui traseu pe care l-au numit „Un circuit de Formula 1 creat de Dumnezeu”. Protejat de munți și învelit de nori, Transfăgărășanul reprezintă locul de care te vei îndrăgosti din prima zi de vacanță.

Cetatea Poienari – una dintre cele mai spectaculoase fortărețe medievale din România este poziționată pe o stâncă la poalele râului Argeș, la o altitudine de 850 de metri, la doar câțiva kilometri de barajul Vidraru, în vârful muntelui Cetățuia.
Cunoscută și sub numele de Cetatea lui Vlad Țepeș, fortăreața are o formă alungită, ziduri puternice (cu o grosime de 2-3 metri) și posedă 5 turnuri, 4 rotunde și unul prismatic.

Istoria cetății își are rădăcinile în vremurile lui Negru Vodă, când a fost ridicat inițial un singur turn. Reședința secundară a lui Vlad Țepeș, cetatea a fost extinsă și consolidată, devenind un refugiu și un punct de observație strategic împotriva otomanilor. De-a lungul timpului, cetatea a avut o utilizare complexă, servind ca loc de adăpostire a domnilor, a vistieriei ţării, dar şi de temniţă pentru boierii vinovaţi de „hiclenie”.

La Cetatea Poienari se poate ajunge urcând 1.480 de trepte din beton, care şerpuiesc printr-o pădure deasă de fag, un traseu absolut încântător datorită peisajului natural.
Cetatea de la Poenari, asemenea vieții lui Vlad Țepeș, este învăluită în legende și mister. Pe lângă legendarele poveşti cu vampiri, asasinate la comandă şi trasul în ţeapă, care învăluie cetatea, cronicile vremii scot la iveală şi o tragică poveste de dragoste. Dintr-unul din turnurile cetăţii din comuna Arefu şi-a pus capăt zilelor prima soţie a domnitorului, frumoasa Anastasia Holszanska, nepoata reginei Poloniei. Cronicile au consemnat că, în anul 1462, Anastasia s-a sinucis aruncându-se din turn direct în apele învolburate ale Argeşului, după ce a aflat că soţul ei, Vlad Ţepeş, avea o amantă cu mult mai tânără decât el şi cu care domnitorul urma să se căsătorească.

Mănăstirea Curtea de Argeș, una dintre cele mai impunătoare și elegante construcții cu caracter religios de pe teritoriul României, reprezintă un simbol al credinței poporului român. Mânăstirea a fost ctitorită în vremea lui Neagoe Basarab (1512-1517). Astfel, la 7 ianuarie 1517, ctitorul vorbea despre ”Mănăstirea domniei mele de la Argeș”.

Mănăstirea Curtea de Argeș oferă publicului larg pe lângă o splendoare arhitecturală și o legendă pe măsură. Legenda Meşterului Manole poartă în ea unul dintre miturile fundamentale ale poporului român, acela că nimic nu se poate clădi şi nimic nu poate rezista dacă nu are la bază un sacrificiu, fiindcă, aşa cum spune cunoscuta baladă, tot ce zidesc meşterii ziua, noaptea se surpă. Astfel, recurge la sacrificiul suprem și își zidește soția, pe Ana, într-unul din zidurile exterioare ale mânăstirii, aceasta fiind singura cale ca edificiul să poată fi ridicat.

Sacrificiul uman nu se oprește aici, Manole însuși pierzându-și viața când încearcă să zboare de pe acoperișul mânăstirii. După ce domnitorul a văzut această măreață construcție i-a întrebat pe cei zece meșteri dacă pot construi o mănăstire și mai frumoasă decât aceasta. Aceștia răspunzând afirmativ, domnitorul, pentru a împiedica posibila construcție a unei mânăstiri mai frumoase, a poruncit ca schelele pe care erau urcați meșterii să fie dărâmate și astfel cei „zece meșteri mari, calfe și zidari” au rămas blocați pe acoperiș. Ei și-au făcut aripi din șindrile și s-au aruncat de pe acoperișul mănăstirii sperând să ajungă jos nevătămați, dar toți au murit. În locul unde s-a prăbușit meșterul Manole a apărut un izvor – Fântâna Meșterului Manole.

Necropola Regală de la Curtea de Argeș, locul de odihnă pentru Regii României. Regii și reginele României se odihnesc împreună la Curtea de Argeș. Regele Carol I, Regina Elisabeta, Regele Ferdinand I şi Regina Maria, Regele Carol al II-lea, Regina Elena, Regele Mihai și soția sa Ana își dorm somnul de veci, în vechea catedrală sau în noua Necropolă Regală.

În noua Necropolă Regală au fost înmormântați regele Mihai I (16 decembrie 2017) și regina Ana (13 august 2016). Tot aici au fost reînhumate rămășițele pământești ale regelui Carol al II-lea, aduse în ţară în 2003 de la Lisabona, la 50 de ani după moartea sa, și cele ale Reginei Elena, aduse în țară în 2019 de la Lausanne.

Și Principele Nicolae, fratele Regelui Carol al II-lea, a fost înhumat (29 martie 2024), în Necropola Regală de la Curtea de Argeș. Rămășițele lui pământești au fost aduse din Lausanne (Elveția), alături de cele ale soției sale, Ioana Dumitrescu-Doletti. Mormântul Principelui Regent Nicolae și al Principesei Ioana se află lângă cel al fratelui mai mare, Regele Carol al II-lea, în Pridvorul Noii Catedrale.

Barajul Vidraru. Construit între 1960 – 1966, Vidraru este cel mai înalt baraj din România, cu o înălțime de 166 de metri, precum și cel mai mare baraj arc de la noi din țară. La inaugurare, a fost considerat al cincilea baraj în arc din Europa și al nouălea din lume, între construcțiile similare.

Construcție gigantică, barajul Vidraru formează în amonte un lac cu o lungime de 14 kilometri, o suprafață totală de 870 de hectare și o adâncime de 155 de metri. Are un volum total de 465 de milioane de metri cubi, dintre care 320 de milioane de metri cubi reprezinta volumul util.

Barajul Vidraru, unul dintre obiectivele strategice ale sistemului energetic românesc, este o mărturie a calităţii şcolii de hidroenergetică din România. A trecut fără nicio fisură de cutremurul din ‘77.

“Barajul Vidraru este proiectat să reziste la orice cutremur şi inundaţie. Singura care ar putea crea probleme ar fi o bombă, care să cadă în amonte de baraj, în condiţiile în care lacul ar fi complet plin şi chiar şi atunci nu s-ar rupe decât prea puţin din partea superioară a barajului”, explică Valeriu Eugen Pop, fost ministru al Mediului.

Istoria impresionantului edificiu s-a scris de-a lungul a peste 5 ani şi jumătate, timp în care s-au realizat volume astronomice de lucrări: s-au forat 42 km de galerii subterane, s-au excavat 1,77 milioane mc de roca, s-au turnat 930 de mii de mc de beton şi au fost montate peste 6.000 tone de echipamente electromecanice. Lucrarea a costat 1,47 miliarde lei la acea vreme, iar investiţia a fost amortizată în 28 de ani.

Mânăstirea Cetățuia Negru-Vodă, supranumită ”Meteora României”. Situată la 22 de kilometri de oraşul Câmpulung Muscel,  Mănăstirea Cetăţuia Negru-Vodă seamănă cu Schitul Meteora din Grecia. Este considerată cea mai aspră sihăstrie românească și este una dintre cele trei aşezăminte monahale rupestre din Argeș (celelalte ­biserici rupestre sunt ­Corbii de Piatră şi ­Nămăieşti).

Scriitorul Petre Ispirescu spunea că la Cetăţuia „Te simţi mai aproape de Dumnezeu. Un fel de teamă neînţeleasă ţi se strecoară în inimă; rămâi uimit de atâta mărire şi pari că eşti pe altă lume.”

În mănăstire nu există sursă de apă, însă de la Izvorul Tămăduirii până la Adormirea Maicii Domnului are loc o minune. Din biserica de piatră se formează un mic izvor cu apă tămăduitoare. Legenda locului ne dezvăluie faptul că aici s-au rugat Negru Vodă împreună cu soția sa, iar ca semn divin că au fost ascultați, stânca s-a topit chiar sub genunchii lor.

Emil Apostol ne vorbeşte despre veridicitatea puterii miraculoase a apei și prin prisma unei mărturii a unei femei. „O mamă care avea un copil mut și care nu putea să meargă, a auzit de binefacerile de la Cetățuia și de izvorul din biserica rupestră, a făcut în așa fel încât să-l ducă pe acesta la izvor. După ce a gustat din apă și au plecat spre casă, pe poteca de la mănăstire, copilul i-a spus femeii: «Mamă, lasă-mă jos, că vreau să merg!» Astfel credința în Dumnezeu și evlavia la Maica Domnului, prin acea apă, au făcut pe copil să vorbească și să meargă”. Din această apă au gustat toți marii voievozi, iar Constantin Brâncoveanu, care a ajutat și la pictură, venea adesea aici să guste din apa ­binecuvântată.

Drumul ce duce spre mănăstire, unul extrem de dificil şi abrupt, este considerat Golgota românilor. De la şoseaua principală se poate ajunge la mănăstire doar pe o potecă îngustă. În mănăstire se află două biserici: biserica veche, într-o peș­teră naturală, şi biserica nouă din lemn, în stil maramureşean. Legenda spune că prin acest loc a trecut chiar Sfântul Apostol Andrei, care, găsind un mare preot al dacilor, l-ar fi creștinat, acela devenind primul episcop al cetății, iar prin acel episcop s-a răspândit credința în acea zonă.

Cascada Văii Rele din Nucşoara este una dintre cele mai impresionante căderi de apă din ţara noastră. Aparține de Golul alpin Valea Rea – Zarna, care este o rezervație naturală mixtă, declarată arie protejată de interes național.

Mănăstirea şi biserica rupestră Corbii de Piatră. Mănăstirea este un ansamblu (parţial) rupestru din secolul al XIV-lea, reînfiinţat în anul 1512, în perioada domnitorului Neagoe Basarab (1512-1521). Biserica mănăstirii este săpată în stâncă. Lângă biserică, săpat tot în stâncă, se află trapeza mănăstirii, sala de mese a mănăstirii, un spaţiu dăltuit la rându-i în stâncă, despre care tradiţia afirmă că a fost folosit de Neagoe Basarab ca tribunal în aer liber, pentru a face judecăţi publice. Este situată la 400 de m de centrul comunei Corbi, pe malul stâng al Râului Doamnei. Biserica rupestră de la Corbii de Piatră a fost săpată în peretele masiv de stâncă, înalt de circa 30 de m şi lung de 14,5 m. Biserica este deosebit de valoroasă şi prin pictura care o împodobeşte, realizată în cea mai pură tradiţie bizantină, datând din secolul al XIV-lea sau chiar mai devreme. Iniţial, biserica avea 2 altare pe un singur naos, caracteristică ce o face unică la noi în ţară. Deasupra peretelui vestic al bisericii rupestre este amplasată o cruce de tip latin cu capitel piramidal, detaşabil de la anul 1761.

Omul de Fier sau Statuia lui Prometeu cu fulgerul în mână, ca simbol al electricităţii, realizată de sculptorul Constantin Popovici, este amplasată la Barajul Vidraru, lângă drumul Transfăgărăşan (DN7C). Omul de Fier este o lucrare monumentală ce are înălţimea de 10 metri, realizată cu ajutorul unor segmente de oţel inoxidabil şi inaugurată în 1971.

Mânăstirea Robaia, aflată în comuna Mușătești din județul Argeș, la o distanță de 25 de kilometri nord-est de Curtea de Argeș, este o vatră de sihăstrie atestată documentar încă din secolul al XIV-lea. Numele de Robaia provine de la un atac al turcilor care au intrat în această biserică și au luat oamenii robi în noaptea de Înviere.