Azi începe Postul Paștelui pentru credincioșii catolici. Ce semnifică Miercurea Cenușii

Credincioșii romano-catolici au început Postul Paștelui. În acest an, diferența între cele două sărbători marcate de catolici și ortodocși este de peste o lună. Biserica Romano-catolică va sărbători Paștele în 31 martie. Pentru ortodocși, Învierea Domnului este marcată în 5 mai.

Creştinii romano-catolici încep, azi, miercuri, Postul Paştelui sau Postul Mare. „Miercuri, 14 februarie, Miercurea Cenuşii (post şi abstinenţă) începem timpul Postului Mare, timp de pregătire pentru Solemnitatea Învierii Domnului”, a transmis Arhidieceza Romano-Catolică de Bucureşti.
Prima zi de post la creştinii romano-catolici este întotdeauna într-o zi de miercuri, aceasta fiind denumită Miercurea Cenuşii. În această zi, toţi credincioşii catolici îşi fac semnul crucii prin presărarea de cenuşă pe frunte şi pe haine, ca semn al pocăinţei. „În cadrul Sfintelor Liturghii se va impune pe cap cenuşă în semn de pocăinţă”, potrivit sursei citate.
Biserica Catolică se ghidează după Calendarul Gregorian, în timp ce Biserica Ortodoxă respectă Calendarul Iulian. Potrivit www.credinta-catolica.ro, postul propriu-zis permite numai o masă pe zi până la saturare. Se permite puţină hrană dimineaţa şi seara. Sunt obligaţi la legea postului toţi cei care au împlinit 21 de ani până la cei de 60 de ani. În timpul postului catolic, credincioșii au voie să mănânce ouă, brânză, lapte. Trebuie evitat doar consumul de carne, cu excepția celei de pește.
În perioada de post, pentru credincioşii ortodocşi, produsele de origine animală sunt interzise, cu excepția zilelor cu dezlegare la pește.
Întreaga perioadă a Postului Mare este un timp de penitenţă pentru catolici. Atitudinea şi comportamentul creştinului trebuie să fie marcate de o formă de renunţare la sine.

Înainte de sărbătoarea Învierii Domnului, din 31 martie pentru catolici, sunt marcate Floriile și Săptămâna Mare. Intrarea lui Iisus în Ierusalim (Floriile) este marcată în calendarul romano-catolic 2024 pe data de 24 martie. Pe parcursul săptămânii mari, pregătirile sunt asemănătoare cu ale ortodocşilor. Credincioșii își primenesc locuințele și gospodăriile, prin curăţenia de primăvară. Se pregătesc mai multe feluri de mâncare, pentru ziua de Paște: cozonaci, preparate din carne de miel, ouă vopsite.

Importante sunt şi pregătirile sufleteşti. Majoritatea credincioşilor catolici aleg să se spovedească şi să se împărtăşească joi sau vineri înaintea Învierii. În Vinerea Mare, toți credincioșii aduc acasă, de la biserică, o crenguță de măslin. În Geneză, în Biblie, când apele potopului s-au retras, porumbelul s-a întors purtând în cioc o frunză de măslin. Acest copac a devenit simbolul păcii, iar porumbelul este reprezentarea păcii și a împăcării. În cazul catolicilor, în Sâmbăta Mare aceştia participă la o slujbă religioasă unde prezenţa este obligatorie. În cadrul slujbei se cântă imnuri, se pun întrebări şi se citesc pasaje din Biblie.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.