A murit academicianul Solomon Marcus

Academicianul Solomon Marcus a încetat din viață în această dimineață la vârsta de 91 de ani.

În ultimele două zile a fost internat la Institutul C.C. Iliescu, unde fusese transferat zilele trecute de la Spitalul Elias, din cauza unor probleme cardiace.

Timp de mai bine de şapte decenii, academicianul Solomon Marcus şi-a urmat destinul de profesor, îndrumător, mentor. La vârsta de 90 de ani, venerabilul înţelept a ajuns la concluzia că, pe lângă Decalogul biblic, omenirea ar trebui să ţină cont și de cele 10 nevoi omenești. În contrast cu vârsta sa, era apreciat drept profesorul cu suflet veşnic tânăr. De aceea, Solomon Marcus a fost unul dintre cei mai duri critici ai actualului sistem de educație.

Solomon Marcus s-a născut la Bacău, la 1 martie 1925.

A absolvit Facultatea de Matematică din București. Are cercetări în analiza matematică, lingvistica matematică, informatica teoretică, poetica matematică, semiotică, istoria și filosofia științei. Autor a numeroase studii interdisciplinare, de cărți ce privesc utilizarea matematicii în lingvistică, în analiza teatrală, în științele naturale și sociale.

A publicat peste 50 de volume în România, care au fost traduse în mai multe limbi de circulație internațională, precum și aproximativ 400 de articole în reviste științifice sau de specialitate. Este recunoscut ca unul dintre inițiatorii lingvisticii matematice și poeticii matematice.

A fost membru corespondent (din 21 aprilie 1993) și membru titular (din 21 decembrie 2001) al Academiei Române.

Reacţii după moartea academicianului Solomon Marcus

Academicianul Răzvan Theodorescu spune că matematicianul Solomon Marcus era „unul dintre marii învăţaţi ai României, un adevărat om al cetăţii”, iar moartea lui este o pierdere imensă. ”Aflu cu imens regret că unul dintre cei mai reprezentativi membri ai Academiei a dispărut. Solomon Marcus făcea parte din stirpea extrem de rară astăzi în România, a învăţaţilor multidisciplinari. Ceea ce acest admirabil matematician a făcut pentru raporturile dintre ştiinţe şi arte, preocupările sale în legătură cu matematica şi lingvistica, matematica şi arta, matematica şi istoria sunt lucruri într-un fel unice. Era o inteligenţă vie, era, într-un fel, cel mai critic membru al Academiei, era un om al cetăţii, se preocupa foarte mult de ce înseamnă cultura în România şi întotdeauna cuvintele sale contau pentru noi”, a declarat Răzvan Theodorescu.